Marketing în agricultură

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 14477
Mărime: 4.47MB (arhivat)
Publicat de: Camil Botezatu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: A. Chiran
Curs marketing, semestrul II, anul III I.E.A.

Extras din curs

1.1. Continutul si tipologia deciziilor de marketing

Conducerea firmelor agricole este frecvent solicitata sa adopte decizii, urmarind o legatura cat mai perfecta intre activitatea firmei cu dinamica si cerintele pietei.

Decizia, reprezinta cursul sau linia de actiune aleasa constient pentru realizarea unuia sau mai multor obiective dintr-un set de posibilitati.

Dreptul de a decide este un atribut al conducerii firmei agricole, insa in cadrul conducerii de marketing, decizia are o acceptiune speciala.

Obiectul deciziei de marketing il constituie, atat precizarea directiilor strategice de dezvoltare a activitatii firmei agricole, cat si modalitatile concrete de desfasurare a acestei activitati, masurile tactice. curente, necesare pentru adaptarea permanenta a activitatii firmei agricole la cerintele pietei.

Relevanta este opinia lui Ph. Kotler (65), care referindu-se la deciziile de marketing evidentiaza faptul ca "in mod sigur, deciziile de marketing se inscriu printre cele mai dificile decizii economice", ele "trebuie sa fie luate in contextul existentei unei informatii insuficiente despre procese care sunt dinamice, neliniare, decalate in timp, stochastice, interactive si deosebit de complexe".

Deciziile de marketing se pot diferentia dupa natura, continutul, sfera si durata de aplicare, cat si dupa nivelul de adoptare.

Dupa natura obiectivelor urmarite, se disting :

- decizii strategice;

- decizii tactice.

Deciziile strategice se iau la intervale mai mari de timp si vizeaza un orizont de timp mai indepartat (fig. 12).

Deciziile strategice, prin natura lor, au caracterul de decizie-cadru, insa se pot cuprinde aici si unele decizii tactice (curente).

Spre exemplu, organizarea unor soldari de marfuri poate reprezenta o decizie-cadru, insa aplicarea acesteia presupune adoptarea unor decizii derivate in legatura cu stabilirea punctelor de soldare, a preturilor, a publicitatii etc.

Deciziile tactice se refera la activitatea curenta si constituie etape de realizare a obiectivelor prevazute in deciziile strategice (fig.13):

Unele decizii de marketing au caracter de repetitivitate si se iau la anumite intervale de timp, fiind cunoscute si sub denumirea de decizii programate.

Alte tipuri de decizii de marketing sunt cele neprogramate, care au un caracter de unicitate, implicand si o metodologie speciala. Majoritatea deciziilor strategice de marketing pot fi decizii neprogamate, insa in aceasta categorie se pot include si unele decizii curente (tactice).

In functie de continut, deciziile de marketing pot fi:

- decizii specializate;

- decizii complexe.

In categoria deciziilor specializate putem include: stabilirea tipului de ambalaj al unui produs nou; stabilirea denumirii unui produs nou; stabilirea pretului unui produs etc.

O decizie complexa cuprinde, de regula, un ansamblu de decizii specializate.

Spre exemplu, putem considera decizii complexe urmatoarele actiuni: lansarea pe piata a unui produs nou; alcatuirea unui program de promovare a unui produs pe o piata noua; organizarea unei campanii promotionale etc.

Dupa numarul decidentilor deosebim doua tipuri de decizii de marketing :

- decizii individuale;

- decizii colective.

Dupa conditiile in care se adopta, deciziile de marketing pot fi:

- in conditii de certitudine;

- in conditii de incertitudine;

- in conditii de risc;

- in conditii de competitie.

In literatura de specialitate, deciziile de marketing luate in universuri aleatoare sau nedeterminate se delimiteaza in doua categorii distincte: decizii in conditii de risc (pentru universuri aleatoare) si decizii in conditii de incertitudine (pentru universuri nedeterminate).

Este de mentionat faptul ca aceasta impartire are un caracter conventional, riscul putand interveni si in conditii de incertitudine, fapt ce impune stabilirea unei distinctii nete intre risc si incertitudine.

Riscul apare intr-o situatie dominata de o lege care actioneaza, insa in care exista un element de hazard cu anumite posibilitati de aparitie.

Incertitudinea este o ignoranta statistica, o nerecunoastere a legii care actioneaza, astfel ca nu se poate determina o probabilitate pentru evenimentele posibile.

Deciziile de marketing in conditii de risc presupun o analiza formala a alternativelor de decizie si a consecintelor lor, cand efectele deciziilor nu sunt cunoscute cu siguranta. In acest caz, cursul de actiune este acela care maximizeaza anticiparea, respectiv evidentiaza valoarea probabila sau anticipata a rezultatului.

Prin valoarea anticipata a unei variabile aleatoare se intelege media ponderata a tuturor valorilor variabilei, fiecare dintre acestea fiind ponderata cu propria probabilitate de aparitie:

Va = p1X1+p2X2+ +pnXn, in care:

Va - reprezinta valoarea anticipata a rezultatului;

p1 pn - reprezinta probabilitatile de aparitie;

X1 Xn - reprezinta valorile rezultatelor evenimentelor;

p1 + p2 + pn = 1

Preview document

Marketing în agricultură - Pagina 1
Marketing în agricultură - Pagina 2
Marketing în agricultură - Pagina 3
Marketing în agricultură - Pagina 4
Marketing în agricultură - Pagina 5
Marketing în agricultură - Pagina 6
Marketing în agricultură - Pagina 7
Marketing în agricultură - Pagina 8
Marketing în agricultură - Pagina 9
Marketing în agricultură - Pagina 10
Marketing în agricultură - Pagina 11
Marketing în agricultură - Pagina 12
Marketing în agricultură - Pagina 13
Marketing în agricultură - Pagina 14
Marketing în agricultură - Pagina 15
Marketing în agricultură - Pagina 16
Marketing în agricultură - Pagina 17
Marketing în agricultură - Pagina 18
Marketing în agricultură - Pagina 19
Marketing în agricultură - Pagina 20
Marketing în agricultură - Pagina 21
Marketing în agricultură - Pagina 22
Marketing în agricultură - Pagina 23
Marketing în agricultură - Pagina 24
Marketing în agricultură - Pagina 25
Marketing în agricultură - Pagina 26
Marketing în agricultură - Pagina 27
Marketing în agricultură - Pagina 28
Marketing în agricultură - Pagina 29
Marketing în agricultură - Pagina 30
Marketing în agricultură - Pagina 31
Marketing în agricultură - Pagina 32
Marketing în agricultură - Pagina 33
Marketing în agricultură - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Marketing in Agricultura
    • Decizia in activitatea de marketing.doc
    • Organizarea activitatii de marketing.doc
    • Strategii in marketingul agricol.doc

Alții au mai descărcat și

Marketingul fructelor la SC Fructera SA Bârlad

INTRODUCERE Marketingul a aparut in prima jumatate a secolului nostru , în ţările capitaliste dezvoltate, iniţial ca metoda de studiere şi...

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Rolul microelementelor în nutriția plantelor

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice...

Calitatea cariopselor de grâu, reflectată prin însușiri fizice, fiziologice și biochimice

GRÂUL Importanta Grâul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele întinse pe care este semanat, precum si...

Bazele realizării producției agricole în condiții de stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Tehnici experimentale

CAP. I Elemente fundamentale ale experienţelor în agricultură I.1. Importanţa experienţelor în agricultură. Câmpul de experienţă îndeplineşte...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea județului Sibiu

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 1. DESCRIERE GENERALĂ Localizare Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei,...

Marketingul Laptelui și Produselor Lactate în România

INTRODUCERE Laptele este primul aliment cu care omul vine în legǎturǎ din prima zi de viaţǎ. Este un aliment indinspensabil vieţii, valoros din...

Cercetarea Preferințelor Consumatorilor pentru Produse Ecologice

INTRODUCERE Trăim în “secolul vitezei”, iar acest lucru pare să-şi fi pus amprenta asupra modului nostru de viaţă în ultima perioadă. La fel ca şi...

Programul Operațional Sectorial de Mediu

INTRODUCERE Ca urmare a adoptării, la sfârşitul anului 2005, a Planului Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, în primul trimestru al...

Agricultura României în Context European

CAPITOLUL I PRODUCŢIA AGROALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA 1.1. Sistemul agroalimentar – parte constitutivă a economiei naţionale Multitudinea sectoarelor...

Marketingul Produselor Ecologice Vegetale - Studiu de Caz

INTRODUCERE În toate ţările Uniunii Europene se manifestă o reală voinţă de dezvoltare a agriculturii ecologice, care va deţine peste 10 % din...

Marketingul produselor agroalimentare - Piața cerealelor în România

CAP. I - Piața - abordare teoretică și metodologică 1.1 . Conceptul de piață Mecanismul de piață sau, mai exact, interacțiunea între forțele...

Sistemul Informațional de Marketing

INTRODUCERE După 1989, în România turismul a înregistrat o evoluţie descendentă, semnalându-se diminuări alarmante la majoritatea indicatorilor...

Ai nevoie de altceva?