Metode agrotehnice pentru ameliorarea solurilor erodate

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Metode agrotehnice pentru ameliorarea solurilor erodate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 106 de pagini .

Profesor: radu catalin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Structura culturilor și asolamentele pentru terenurile în pantă
Sistemul de fertilizare pe terenurile în pantă
Sistemul de lucrare a solului pe terenurile în pantă
Sistemele de cultură pe terenurile în pantă
Lucrările agropedoameliorative pe terenurile în pantă

Extras din document

1.1. Obiectivele Europa 2020 pentru agricultură și mediu

1.1.1. Strategia Europa 2020 pentru ieșirea din criză

Obiectivul principal al viitoarei Politici Agricole comune (PAC) este competitivitatea sustenabilă care presupune obținerea de producții de alimente viabile din punct de vedere economic în condițiile gestionării durabile a resurselor naturale.

Europa se confruntă cu cea mai devastatoare criză financiară și economică care nu s-a mai întâlnit din anii 1920. În anul 2008, scădere bruscă a prețurilor a șters 20 de ani de progres și a determinat, în termen de 8 luni, pierderea a 7 milioane de locuri de muncă.

Agricultura UE se confruntă în prezent cu o deteriorare a situației economice a fermelor. În perioada 2004 - 2010, nivelul mediu al prețurilor produselor agricole mondiale a crescut cu 50 % față de cel înregistrat în perioada 1986-2003, în schimb, prețurile energiei au crescut cu 220 %, iar cele ale îngrășămintelor cu 150 %, acestea înregistrând cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

Principalele aspecte care afectează sustenabilitatea agriculturii și calitatea mediului sunt determinate de intensificarea producției în anumite zone, în timp ce în alte zone terenurile sunt abandonate sau prost gestionate, precum și de schimbarea practicilor agricole și forestiere și a modului de utilizare a terenurilor.

Prioritățile de dezvoltare, pe intervale de timp, și planurile de acțiune pentru problemele viitoare ale Europei sunt definite în platformele tehnologice care au în vedere următoarele:

- Concentrarea investițiilor pe zone cu grad ridicat de relevanță agricolă și industrială;

- Stimularea și mobilizarea autorităților publice, regionale și naționale, pentru acoperirea intregului lanț de valorificare economică;

- Promovarea de parteneriate public-privat eficiente;

- Îmbunătățirea strategiei de la Lisabona și dezvoltarea unui Spațiu European de Cercetare care să ducă la creștere economică;

- Dezvoltarea politicii europene de cercetare care să răspundă nevoilor agriculturi și industriei;

- Creșterea competitivității viitoare a Europei prin implementarea de noi tehnologii, bunuri și servicii care asigură o dezvoltare durabilă;

- Promovarea sectoarelor de înaltă tehnologie și restructurarea sectoarelor tradiționale energofage.

Obiectivele UE, pe care statele membre vor fi invitate să le includă în obiective Planurilor Naționale de Dezvoltare sunt următoarele:

- Angajarea a cel puțin 75% din populația în vârstă de 20-64 ani;

- Alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru investiții în cercetare și dezvoltare;

- Îndeplinirea obiectivelor UE privind schimbările climatice și cerințele pentru energie;

- Reducerea abandonului școlar timpuriu sub 10%, și cel puțin 40% din generația mai tânără să aibă o calificare;

- Reducerea sărăciei astfel ca cel puțin 20 milioane de oameni să fie mai puțin expuși acestui risc;

- Creșterea producției de energie, a eficienței și optimizarea consumului, astfel ca importurile de petrol și gaze să fie mai reduse cu 60 miliarde de € până în 2020;

- Suplimentare investițiilor cu 50 miliarde €, în următorii zece ani, în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Pentru creșterea economică UE a recomandat acțiuni concrete care trebuie aplicate la la nivelul UE și la nivel național:

- O creștere inteligentă prin promovarea cunoașterii, inovării, educației și societății digitale;

- O creștere durabilă pentru o producție mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor;

- O creșterea economică favorabilă incluziunii, pentru o mai mare participare la piața forței de muncă, dobândirea de competențe și lupta împotriva sărăciei;

- Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă de la 69%, cât este în prezent, la cel puțin 75%;

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990 sau cu 30% dacă există condiții favorabile;

- Creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie și creșterea cu 20% a eficienței energetice;

- Reducerea ratei abandonului școlar de la 15%, cât este în prezent, la 10% și creșterea procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii postuniversitare de la 31% la cel puțin 40%;

- Reducerea numărului cetățenilor europeni care trăiesc sub pragul sărăciei cu 25%.

Uniunea Europeana depune eforturi pentru recuperarea decalajelor de creștere economică față de Statele Unite, asezând domeniul CDI la baza acestor demersuri. Revizuirea Strategiei Lisabona, în anul 2005, la care s-a angajat și România a întărit obiectivul stabilit la Barcelona de a aloca 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare.

Cercetarea științifică agricolă, prin natura obiectului de cercetare - sol, plantă, animal, trebuie să ofere produse biologice de înaltă valoare, materii prime, tehnologii, cunoștințe adecvate, care să contribuie la promovarea agriculturii durabile și a dezvoltării rurale și la creșterea securității alimentare în concordanță cu cerințele populației..

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „Un parteneriat consolidat al Spațiului european de cercetare pentru excelență și creștere” și a propus un cadru strategic, Orizont 2020, și un program consacrat competitivității întreprinderilor.

Crearea Institutului European de Inovare și Tehnologie a oferit un puternic impuls pentru integrarea celor trei componente ale „triunghiului cunoașterii”, educație, cercetare și inovare și prin programul cadru de cercetare COM (2010)187 se simplifică regulamentul financiar pentru ca cercetătorii să dedice mai mult timp activităților de cercetare și mai puțin timp pentru formalitățile administrative.

Obiectivul agriculturii productive și durabile este de a oferi o aprovizionare sigură și constantă cu produse alimentare, hrană pentru animale și biomateriale în condițiile îmbunătățirii procedurilor de protejare a mediului, de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora.

Unul dintre principalele cinci obiective ale UE cuprinse în strategia Europa 2020 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În cadrul pachetului energie/climă, UE s-a angajat de asemenea să sporească gradul de utilizare a energiei din surse regenerabile, pentru a ajunge în 2020 la o pondere de 20 % din consumul total final de energie al UE.

FAO (Food and Agriculture Organization), în raportul său numit „Salvare și Creștere sau Economisire și Creștere"/ „Save and Grow” arată că modelul actual de producției prin culturi intensive nu poate face față provocărilor noului Mileniu iar directorul general al FAO, Jacques Diouf, declară că “În scopul de a creste, agricultura trebuie să învețe să economisească”. FAO estimează că, până în 2020, țările industrializate pot folosi 150 de kilograme de porumb pe cap de locuitor pe an în formă de etanol, o creștere similară a ratei consumului de cereale alimentare în țările în curs de dezvoltare. La aceste provocări se adaugă faptul că suprafața de terenuri disponibile pentru cultivare este în scădere, în timp ce, cererea de carne este mai mare și necesarul de culturi pentru biocombustibili, este în creștere exponențială. OECD a estimat că, până în anul 2020, aproximativ 5% din suprafața actuală de teren agricol va fi transformată în alte utilizări, în special pentru păduri și habitate "naturale".

Potrivit Strategiei tematice privind protecția solului în UE, COM (2006)232, cele mai mari amenințări pentru solurile din Europa sunt eroziunea și declinul materiei organice. Reducerea materiei organice din sol este o amenințare în Europa de Sud, unde, conform Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency- EEA) aproape 75% din suprafața totală analizată are un conținut mic (3,4%) sau foarte scăzut (1,7%), de materie organică. Cercetătorii consideră că solurile cu un conținut de materie organică mai mic de 1,7% se află în etapa de pre-deșertificare. Datorită degradării solului, până în anul 2020 aproximativ 5% din suprafața actuală de teren agricol este posibilă să fie transformată în alte utilizări, în special pentru pajiști, păduri sau habitate "naturale" (OECD).

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode agrotehnice pentru ameliorarea solurilor erodate.pdf