Modelare cartografică

Curs
9.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 41 în total
Cuvinte : 12728
Mărime: 679.56KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Badea

Cuprins

1. Harta ca mijloc de reprezentare a Spaţiului 4

Definiţii ale hărţii 6

1.1. Clasificarea hărţilor 7

1.1.1. Clasificarea hărţilor după obiectul reprezentat 7

1.1.2. Clasificarea hărţilor după conţinut 7

1.1.3. Clasificarea hărţilor după scară 7

1.1.4. Clasificarea hărţilor după indicele teritorial 8

1.1.5. Clasificarea hărţilor după destinaţie 8

1.2. La ce folosesc hărţile? 8

2. Direcţiile de dezvoltare în cartografia modernă 8

3. Sisteme de informaţii cartografice 10

3.1. Caracteristicile generale ale informaţiei cartografice 10

3.2. Generalizarea informaţiei 11

3.2.1. Generalizarea cartografică 11

3.2.2. Controlul generalizării 13

3.2.3. Evaluarea datelor 13

3.3. Influenţa generalizării cartografice asupra geometriei obiectelor spaţiale 14

3.4. Influenţa vizualizării cartografice asupra geometriei obiectelor cartografice 15

3.5 Necesitatea realizării unui sistem de informaţii cartografice 16

4. Sistemele de proiecţie cartografică utilizate în România 17

5. Semnele convenţionale şi semiologia (semiotica) 19

5.1. Culorile semnelor convenţionale cartografice 19

5.2. Dimensiunile semnelor convenţionale 19

5.3. Dimensiunile obiectelor reprezentate 21

5.3.1 Capabilitatea de discriminare 21

5.3.2. Pragul minim de percepţie a dimensiunii reprezentării obiectelor 21

5.3.3. Distanţa minimă între două elemente grafice vecine 22

5.3.4. Praguri de discriminare dimensională între obiecte de acelaşi tip 22

Percepţia culorilor 22

6. Toponimia - rol esenţial în cartografie 23

7. Etapele care se parcurg pentru a elabora documentele cartografice 24

7.1. Etapele realizării unei hărţi 25

8. Operaţiuni tehnice pentru realizarea planurilor şi hărţilor topografice oficiale 27

9. Modul de întocmirea a planurilor topografice la scările 1:2000, 1: 5000 si 1: 10000 28

9.1. Conţinutul obligatoriu al planurilor topografice la scări mari 29

9.2. Categoriile de folosinţă ale terenurilor 29

9.3. Inscriptii explicative 31

9.4. Toponimele 31

9.5. Desenarea elementelor ajutătoare pe planurile şi hărţile la scări mari 32

9.5.1. Desenele din afara cadrului 32

9.5.2. Inscripţiile de pe originalul de autor (de teren) 32

9.5.3. Culorile folosite pentru desenarea originalului de autor 32

9.5.4. Culorile folosite pentru realizarea hărţilor cadastrale 33

10. Noţiuni despre reprezentarea realităţii 33

10.1 Ce înseamnă reprezentarea ? 33

10.2. Variabilele vizuale 33

10.3. Reprezentare analogică / reprezentare digitală 34

10.4 Înţelesul geometric multiplu 34

10.5. Înţelesul semantic multiplu 34

10.6. Înţelesul grafic multiplu 34

10.7. Cartografierea bazată pe interpretarea imaginilor 35

10.7.1. Cartografierea analogică (prin fotointerpretare) 35

10.7.2. Cartografierea digitală (prin fotointerpretare) 35

10.8. MEMENTO 35

11. Principiile directivei europene INSPIRE 36

BIBLIOGRAFIE 41

Extras din document

Toata viaţa noastră se desfăşoară într-un spaţiu definit, dar puţina lume este interesată să cunoască, să înţeleagă ce este spaţiul. Intuitiv, oricine gândeşte ştie că lumea materială e făcută din obiecte vii sau neînsufleţite, de compoziţii diferite, în stări diferite (solide, lichide, gazoase ), cu duritatea deosebită, toate având câte o formă, un anume volum. Toate sunt aşezate unele lângă altele ca piesele unui "puzzle" şi în felul acesta construiesc spaţiul. Dar, fără suportul progreselor recente ale ştiinţelor exacte, omul a perceput zeci de mii de ani lumea drept un spaţiu limitat (finit) cuprins între Pământ şi Cer fără a intui relativitatea poziţionării pe care Blaise Pascal a sintetizat-o astfel: “Lumea este ca o sfera al cărei centru e pretutindeni şi ale cărei margini nu se afla nicăieri”.

E limpede pentru oricine că spaţiul este un produs sau un atribut al lumii materiale, iar specia umană a simţit nevoia să caute modalităţi de reprezentare adecvate, care să permită stocarea informaţiei într-o formă inteligibilă pe care semenii să o poată utiliza, sau chiar perfecţiona

Mintea omeneasca a simţit nevoia să facă ordine in acest spaţiu şi de aceea a trebuit sa descrie formele obiectelor din Univers, sa le măsoare, să stabilească direcţii şi să precizeze distanţe.

Prima reprezentare cartografică (6200 î.c) descoperită la Catal Hyuc (Anatolia)

Astfel, de mii de ani omul a început să schiţeze limitele universului său de cunoaştere din nevoia de a preciza frontierele teritoriului său, deprindere pe care o păstrează şi astăzi Ulterior, motivaţii de ordin teoretic dar mai ales de ordin pragmatic, au dus la inventarea şi dezvoltarea geometriei pe o bază, de asta data ştiinţifică, axiomatica (pornind de la postulatele lui Euclid), geometrie care formaliza ceea ce omul a descoperit pe cale intuitivă.

Tăbliţă de lut pe care este figurat planul cetăţii Nippur din Mesopotamia ) sec.XIII î.c.

De fapt, doar necesitatea a impus harta ca mijloc de delimitare, aceasta devenind ceva mai târziu un instrument de neînlocuit - obligatoriu în actul decizional - şi de acţiune concretă în vederea amenajării de la nivel de detaliu până la nivel de regiune.

Intuitiv, omul a inventat un spaţiu topologic, metric (pe care se poate defini o distanta) cu o organizare tridimensionala şi cu proprietăţile care ulterior vor caracteriza spaţiile euclidiene. De asemenea a stabilit, tot intuitiv, că proprietăţile metrice sunt aceleaşi in orice punct al spaţiului (spaţiul metric izomorf).

Reprezentarea precisă a realităţii, atât cât civilizaţia tehnică aprecia că o cunoaşte, harta a fost mult timp tributară imaginarului şi inovaţiei, bineînţeles cu gradul de subiectivism asociat. Odată cu apariţia baloanelor, apoi a avioanelor şi, astăzi, a sateliţilor, sarcina de analiză a cartografiei s-a simplificat prin posibilitatea de viziune globală asupra fenomenelor. Practic, cartografia se regăseşte modificată în substanţa sa, fără a putea preciza care sunt limitele sale de dezvoltare viitoare.

Prima hartă egipteană pe papirus obţinută prin mijloace topografice (1160 î.c.)

Definiţii ale hărţii

Harta, oricare ar fi conţinutul său, elaborată în trecut pe baza unor mari eforturi, a fost şi a rămas un instrument de analiză şi de inventariere a mediului. Precizia sa tehnică a sporit progresiv de-a lungul secolelor, iar pe măsura includerii mai multor obiecte şi date în conţinut s-a întărit şi a fost acceptat şi caracterul său foarte sintetic. O definiţie sugestivă a hărţii poate fi următoarea :

Bibliografie

1. BĂLĂCEANU-STOLNICI, C- tin.(1995)

“Dialoguri despre cele văzute şi cele nevăzute”, Ed.Harisma, Bucureşti

2. COTEŢ P. (1954) "Metode de reprezentări cartografice", Edit. Tehnica, Bucuresti,

3. DIDON E. (1990) "Systemes d'Information Géographique, concepts, fonctions, applications".

CEMAGREF/ENGREF, Montpellier.

4. DONISĂ V., DONISĂ I. (1998) "Dicţionar explicativ de Teledetecţie şi Sisteme Informaţionale Geografice", Ed.

Junimea, Iaşi

5. FOIN P. (1983) "Cartographie topographique et thématique", Paradigme, Caen,

6. GRIGORE M. (1979) "Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief", Ed.Academiei RSR, Bucureşti,

7. GRUMAZESCU H., (1970) "Reprezentarea cartografică a regiunilor geografice la diferite scări", Stud.Cerc.

G.G.G. - Geogr., XVII,1.

8. LASSALLE T. (1990) "CARTOGRAPHIE, 4000 ans d'aventure et de passion", IGN, Ed. Nathan, Paris, France

9. WINKLER P. (1997) "Sattelite Data for Map Updating at the Threshold of XXI. Century". Proceedings

Eurisy Colloquium Earth Observation and the Environment, Budapest, Hungary,

15-16 May 1997

10. xxx (1927 - 1976) "Atlas Republica Socialista România", Edit. Academiei Bucuresti.

11. xxx (1966) “ Atlas de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5000 şi

1:10000“, CSA-DGFFOT, Bucureşti

12. xxx (1981) “Norme tehnice pentru întocmirea planului topografic de bază la scările 1:2000,

1:5000 şi 1:10000”, MAIA, CMDPABucureşti

13. MARTEL C. (199) Développement d’un cadre théorique pour la gestion des représentations multiples dans les bases de données spatiales, Mémoire de M.Sc., Faculté de foresterie et de géomatique, Université Laval, 128p.

14. BERTIN J (1967) Sémiologie graphique, , Gauthiers-Villars, Paris

15. BERTIN J. (1977) Le graphique et le traitement graphique de l’information, Flammarion, Paris

Preview document

Modelare cartografică - Pagina 1
Modelare cartografică - Pagina 2
Modelare cartografică - Pagina 3
Modelare cartografică - Pagina 4
Modelare cartografică - Pagina 5
Modelare cartografică - Pagina 6
Modelare cartografică - Pagina 7
Modelare cartografică - Pagina 8
Modelare cartografică - Pagina 9
Modelare cartografică - Pagina 10
Modelare cartografică - Pagina 11
Modelare cartografică - Pagina 12
Modelare cartografică - Pagina 13
Modelare cartografică - Pagina 14
Modelare cartografică - Pagina 15
Modelare cartografică - Pagina 16
Modelare cartografică - Pagina 17
Modelare cartografică - Pagina 18
Modelare cartografică - Pagina 19
Modelare cartografică - Pagina 20
Modelare cartografică - Pagina 21
Modelare cartografică - Pagina 22
Modelare cartografică - Pagina 23
Modelare cartografică - Pagina 24
Modelare cartografică - Pagina 25
Modelare cartografică - Pagina 26
Modelare cartografică - Pagina 27
Modelare cartografică - Pagina 28
Modelare cartografică - Pagina 29
Modelare cartografică - Pagina 30
Modelare cartografică - Pagina 31
Modelare cartografică - Pagina 32
Modelare cartografică - Pagina 33
Modelare cartografică - Pagina 34
Modelare cartografică - Pagina 35
Modelare cartografică - Pagina 36
Modelare cartografică - Pagina 37
Modelare cartografică - Pagina 38
Modelare cartografică - Pagina 39
Modelare cartografică - Pagina 40
Modelare cartografică - Pagina 41

Conținut arhivă zip

  • Modelare cartografica.docx

Alții au mai descărcat și

Viticultura

Viticultura Curs nr. 12 Cerinţe faţă de factorii de mediu Viţa de vie este sensibilă la emanaţii de praf, fum, pulberi nocive cu plumb, fluor,...

Viticultura

1.1. DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII Viticultura este o stiinta aplicativa care studiaza însusirile morfologice, biologice si masurile...

Cadastru

Cadastru general este un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile de pe teritoriu întregii ţări,...

Geologie

Geologia ( geo-pământ; logos – vorbire) este ştiinţa care studiază învelişul de piatră al pământului, în special scoarţa solidă a acestuia....

Dăunătorii Plantelor Agricole

COROPIŞNIŢA - Gryllotalpa gryllotalpa Latr. (ORTHOPTERA, GRYLLOTALPIDAE) Este o specie polifagă cu largă răspândire în Europa, în nordul Africii,...

Ecologie - Horticultura

DEFINIȚIE Ecologia are ca scop cunoaşterea interacţiunii dintre organisme şi mediul biotic, abiotic sau antropic şi aplicarea acestor legi în...

Imbunatatiri funciare

OBIECTUL DISCIPLINEI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE. IMPORTANȚA, ISTORICUL ȘI SITUAȚIA LUCRÎĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE 1.1. Obiectul disciplinei de...

Clasificarea Solurilor

Prima clasificare a solurilor Romaniei, facuta la inceputul secolului de Gh. Munteanu-Murgoci, era bazata pe principiile clasificarii genetice a...

Ai nevoie de altceva?