Morbiditatea

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2340
Mărime: 15.53KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

INDICATORII DE MORBIDITATE

Definiţie: totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat , sau într-o anumită perioadă, în cadrul unei populaţii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie că acestea au fost depistate în perioada respectivă, la data îmbolnăvirii sau ulterior (chiar şi la deces), sau depistarea a fost efectuată într-o perioadă anterioară dar boala există şi în perioada prezentă şi fie că îmbolnăvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu în perioada la care ne referim.

Prin consens internaţional din morbiditate fac parte şi traumatismele şi otrăvirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum şi rănirile, traumatismele şi arsurile cauzate de războaie.

Forme de studiu ale morbidităţii:

1. Morbiditatea generală

- Incidenţa

- Prevalenţa – de moment

- de perioadă

2. Morbiditatea pe contingente

3. Morbiditatea succesivă

4. Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă

5. Morbiditatea cu incapacitate permanentă

6. Morbiditatea spitalizată

Termeni utilizaţi în studiul morbidităţii:

- Boală sau îmbolnăvire: entitate nozologică manifestată prin alterarea sănătăţii persoanei

- Bolnav sau persoană bolnavă: noţiunea de boală nu se suprapune peste cea de bolnav pentru că o persoană bolnavă poate prezenta mai multe boli simultan

- Caz clinic = bolnav

în morbiditate = “caz nou”/”caz vechi”

Caz nou depistat = diagnosticul la prima consultaţie medicală, ocazie cu care se şi înregistrează. Cazul nou depistat poate fi:

- clinic caz nou

- statistic caz nou (deşi data îmbolnăvirii putea fi în urmă cu ani, de exemplu bolile cronice

Caz vechi = caz deja diagnosticat şi înregistrat, care se prezintă la consultaţie ulterior pentru tratament, dispensarizare, etc.

- Codificarea = formă de înlocuire a textului cu semne sau cifre condiţionale. OMS pentru realizarea unui limbaj internaţional comun a întocmit o listă internaţională a cauzelor de îmbolnăvire şi deces (Clasificarea internaţională). Ea se face pe baza unor criterii ştiinţifice recunoscute pe plan mondial: etiologie, manifestare clinică, localizare anatomică sau mixte. Periodic are loc o revizuire a acestei clasificări, în urma întrunirii unor comitete de experţi. În prezent se lucrează după a-X-a revizuire a OMS a clasificării internaţionale pe 1000 cauze de îmbolnăvire şi deces, de la 0 la 999.

Relaţia codificare – caz nou

Cazul nou se codifică la diagnosticare ( în sistemul informaţional propus de OMS) şi intră în calculul incidenţei. După vindecare, dacă se reîmbolnăveşte, se va codifica încă o dată ca şi caz nou ( ex. bolile acute).

Cazul vechi se codifică o singură dată, la prima diagnosticare, şi intră în calculul prevalenţei (ex. bolile cronice).

În studiul morbidităţii dezideratul OMS este cuprinderea în studiu a întregii populaţii şi organizarea unui sistem informaţional pertinent.

Scopurile sistemului informaţional al OMS

- descrierea stării actuale de sănătate a populaţiei printr-un sistem informaţional pasiv;

- declanşarea precoce a evoluţiei stării de sănătate printr-un sistem informaţional activ;

- previziunea tendinţelor pentru realizarea unei profilaxii optime şi eficiente precum şi pentru planificarea resurselor, elaborarea strategiilor, evaluarea eficienţei serviciilor de îngrijiri, a calităţii actului medical.

Importanţa sistemului informaţional: OMS consideră că sistemul informaţional trebuie să se bazeze pe culegerea datelor prin căi administrative obişnuite, accentuând importanţa consultaţiilor bolnavilor neinstituţionalizaţi (în cabinetul medicului de familie, a medicului specialist din ambulator). Atunci când îngrijirile medicale sunt acordate în dispensare publice (de medicină generală sau specialitate) statisticile acestor instituţii reflectă destul de bine morbiditatea generală a populaţiei. Datele se combină şi se compară cu cele înregistrate în spitale, statisticile Caselor de Asigurări de Sănătate şi cu rezultatele anchetelor medicale bine organizate.

Preview document

Morbiditatea - Pagina 1
Morbiditatea - Pagina 2
Morbiditatea - Pagina 3
Morbiditatea - Pagina 4
Morbiditatea - Pagina 5
Morbiditatea - Pagina 6
Morbiditatea - Pagina 7
Morbiditatea - Pagina 8
Morbiditatea - Pagina 9
Morbiditatea - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Morbiditatea.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici experimentale

CAP. I Elemente fundamentale ale experienţelor în agricultură I.1. Importanţa experienţelor în agricultură. Câmpul de experienţă îndeplineşte...

Nutriție

Curs 1 Modul de alimentaţie al omului influenţat de antropogenezã reflectã noile descoperiri care au dus la îmbunãtãţirea şi diversificarea hranei...

Tehnologii de Obtinere si Corectare a Productiilor

Principalele producţii obţinute de la animale sunt laptele, carnea, ouăle, lâna, pielicelele, aceste producţii interesează atât din punct de vedere...

Cultura Plantelor Medicinale 5

Aloe arborescens L. Aloe Convallaria majalis L. Lǎcrǎmioare, Mǎrgǎritǎrel Cynara scolymus L. Anghinare Digitalis lanata Ehrh Degeţel lânos...

Cultura Plantelor Medicinale 6

Althaea rosea (L.) Cav. Nalba de grǎdinǎ, Nalba neagrǎ Arnica montana L. Arnica, Podbal-de-munte Artemisia maritima Peliniţa Calendula...

Agrotehnică și Herbologie

1. Care este importanţa practică a cunoaşterii temperaturii minime de germinare a plantelor de cultură? Temperatura minimă de germinaţie are un...

Economia Mediului

Răspuns testul nr. I 1. Care este obiectul de studiu al disciplinei Economia mediului? Economia mediului este o ramură a ştiinţelor economice, al...

Ameliorarea și Protecția Solului

Răspuns testul nr. II 1. Arătaţi deosebirile între lucrările hidroameliorative şi agropedoameliorative. Execuţia lucrărilor agropedoameliorative...

Ai nevoie de altceva?