Fiziologia Plantelor
TRANSFORMAREA, CIRCULATIA SI DEPUNEREA SUBSTANTELOR ORGANICE ÎN PLANTE În urma procesului de...
Acest curs prezinta Morcovul si sfecla rosie. Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).
Arhiva contine 1 fisier pdf de 50 de pagini .
Profesor: Melnic
Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.
Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!
Domeniu: Agronomie
1. Originea şi importanţa culturii. 2. Cerinţele faţă de factorii mediului ambiant. 3. Tehnologia de cultivare a morcovului. 4. Tehnologia de cultivare a sfeclei roșii.
MORCOVUL
Daucus carota L.
Familia Umbelliferae (Apiaceae)
Originea și aria de răspîndire
albă; galbenă.
Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. al XVIII-lea.
În prezent, morcovul se cultivă pe circa 770 mii ha, cu o producţie
totală de peste 15 milioane tone.
Mari cultivatoare sunt: SUA, China, Anglia, Franţa, Japonia, Polonia.
Producțiile cel mai mari sunt obținute în Olanda - 68,5 t/ha.
În republică morcovul se cultivă în toate raioanele țării.
Suprafețele cultivate cu morcov în republică constituie 3,47 mii ha.
Importanţa culturii
Morcovul a fost numit şi „ginsengul săracului”, datorită numărului mare de substanţe naturale care au efecte benefice asupra sănătăţii.
Rădăcinile de morcov conţin: apă 87,3%, zaharuri 6,89%, celuloză 1,39 %, proteine 1,52 %, acid ascorbic 3,9 mg /100 g substanţă proaspătă, carotenoide 8,8mg/100 g substanţă proaspătă.
Pe lângă cele menţionate, acestea mai conţin vitaminele B1, B2 şi substanţele minerale: Na-1,79%, P-0,35%, K- 4,14%, Ca – 0,44%, Mg – 0,172 % (din substanţa uscată).
Betacarotenul;
Carotenemie.
Clasificarea
•Daucus sativus include cinci subspecii: afghanicus
syriacus
cilicicus
mediterraneus
japonicus
Particularităţi botanice şi biologice
Morcovul este o plantă erbacee, bienală.
În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze, iar în anul al doilea tulpini florifere, flori şi fructe.
Sistemul radicular
Sistemul radiculareste binedezvoltat, pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime, iar unele rădăcini până la 2 m. La circa 35–40 zile de la răsărire, rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.
Frunzele
Sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate, cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice, penat-fidate, cu lobii dinţaţi sau laciniaţi.
Tulpina floriferă, infloriscența.
Tulpina floriferă,care se formează în al doilea an, esteramificată, cilindrică, striată, asprupă pubescentă, fistuloasă şi înaltă de 1,2 – 1,5 m. Inflorescenţa (umbelă compusă), cu flori mici, albe.