Morcovul și sfecla roșie

Curs
7.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 2867
Mărime: 1.49MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Melnic

Extras din document

1. Originea şi importanţa culturii. 2. Cerinţele faţă de factorii mediului ambiant. 3. Tehnologia de cultivare a morcovului. 4. Tehnologia de cultivare a sfeclei roșii.

MORCOVUL

Daucus carota L.

Familia Umbelliferae (Apiaceae)

Originea și aria de răspîndire

albă; galbenă.

Olandezii obţin primele forme ameliorate de morcov în sec. al XVIII-lea.

În prezent, morcovul se cultivă pe circa 770 mii ha, cu o producţie

totală de peste 15 milioane tone.

Mari cultivatoare sunt: SUA, China, Anglia, Franţa, Japonia, Polonia.

Producțiile cel mai mari sunt obținute în Olanda - 68,5 t/ha.

În republică morcovul se cultivă în toate raioanele țării.

Suprafețele cultivate cu morcov în republică constituie 3,47 mii ha.

Importanţa culturii

Morcovul a fost numit şi „ginsengul săracului”, datorită numărului mare de substanţe naturale care au efecte benefice asupra sănătăţii.

Rădăcinile de morcov conţin: apă 87,3%, zaharuri 6,89%, celuloză 1,39 %, proteine 1,52 %, acid ascorbic 3,9 mg /100 g substanţă proaspătă, carotenoide 8,8mg/100 g substanţă proaspătă.

Pe lângă cele menţionate, acestea mai conţin vitaminele B1, B2 şi substanţele minerale: Na-1,79%, P-0,35%, K- 4,14%, Ca – 0,44%, Mg – 0,172 % (din substanţa uscată).

Betacarotenul;

Carotenemie.

Clasificarea

•Daucus sativus include cinci subspecii: afghanicus

syriacus

cilicicus

mediterraneus

japonicus

Particularităţi botanice şi biologice

Morcovul este o plantă erbacee, bienală.

În primul an formează o rădăcină pivotantă şi o rozetă de frunze, iar în anul al doilea tulpini florifere, flori şi fructe.

Sistemul radicular

Sistemul radiculareste binedezvoltat, pătrunzând în sol până la 50 – 60 cm adâncime, iar unele rădăcini până la 2 m. La circa 35–40 zile de la răsărire, rădăcina principală şi axa hipocotilă a plantei încep să se tuberizeze.

Frunzele

Sunt lung peţiolate de 2-4 ori penatsectate, cu segmentele de ultim ordin ovate sau eliptice, penat-fidate, cu lobii dinţaţi sau laciniaţi.

Tulpina floriferă, infloriscența.

Tulpina floriferă,care se formează în al doilea an, esteramificată, cilindrică, striată, asprupă pubescentă, fistuloasă şi înaltă de 1,2 – 1,5 m. Inflorescenţa (umbelă compusă), cu flori mici, albe.

Preview document

Morcovul și sfecla roșie - Pagina 1
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 2
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 3
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 4
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 5
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 6
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 7
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 8
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 9
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 10
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 11
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 12
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 13
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 14
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 15
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 16
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 17
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 18
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 19
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 20
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 21
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 22
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 23
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 24
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 25
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 26
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 27
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 28
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 29
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 30
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 31
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 32
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 33
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 34
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 35
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 36
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 37
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 38
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 39
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 40
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 41
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 42
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 43
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 44
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 45
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 46
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 47
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 48
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 49
Morcovul și sfecla roșie - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Morcovul si sfecla rosie.pdf

Alții au mai descărcat și

Tomatele

INTRODUCERE Consumul de tomate în România are o tendință de creștere de la un an la altul, atât în stare proaspătă cât și procesate sub diferite...

Țelina - apium graveolens

ŢELINA CAPITOLUL 1 Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole 1.1 Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei...

Mărul

Capitolul 1 Caracterizarea tehnologică, standarde de comercializare şi condiţii de valorificare la mere. 1.Caracterizarea morfoogică şi...

Prunele

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA) 1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică Clasificare...

Fișa tehnologică a culturii de sfeclă de zahăr

Cap I – Prezentarea zonei studiate 1.1. Localitatea : Timisoara 1.2. Asezarea geografica Municipiul Timisoara este situate in paretea de vest a...

Fasolea

Importanta Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine , glucide, viatmine,...

Trandafirul

INTRODUCERE Originea trandafirului Trandafirul este o planta ornamental foarte veche care a fost întâlnită undeva la granița dintre istorie și...

Obținerea și valorificarea cepei în sistem ecologic

INTRODUCERE Ceapa (Allium cepa, Fam, Liliaceae) ocupă suprafețele cele mai mari în cultură, dintre toate speciile grupei. Aceasta importanță o...

Te-ar putea interesa și

Nitrații și nitriții din produsele vegetale comercializate în Craiova

INTRODUCERE În perioada pe care o parcurgem, consumatorii devin din ce în ce mai informaţi şi conştienţi de aspectele igienice ale vieţii şi...

Tehnologia Supelor Reci

Introducere Tehnologia preparării bucatelor se bazează pe tradiţiile artei culinare populare, pe experienţa bucătarilor profesionişti, precum şi...

Caracteristica supelor creme

1. Introducere Supa este un lichid savuros, care se prepară din combinaţii nelimitate de ingrediente, de la cartofi până la peste, din tot soiul...

Producerea Semințelor de Plante Legumicole

CAP.1. PRODUCEREA SEMINŢELOR DE PLANTE LEGUMICOLE Asigurarea pentru producţie a cantităţilor necesare de material biolo¬gic din soiurile şi...

Calitatea semințelor și a materialului săditor

Cap.1. Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor – INCS – din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este...

Fenomenul Fast Food

CAP. I FAST-FOOD-ul – UN FENOMEN AL EPOCII CONTEMPORANE 1.1 Istoricul industriei Fast-Food Conceptul de Fast-Food exista înca din cele mai vechi...

Sistem de agricultură biologică la leguminoase

CAP 1 – LEGEA BIOLOGICA SI PRINCIPIILE CAE STAU LA BAZA PRODUCTIEI DE LEGUME BIOLOGICE Agricultura ecologică (numită şi organică sau biologică) a...

Vitaminele Liposolubile

Termenul de vitamina (in limba latina = viata, vitamin= amina vietii) a fost introdus in 1911 de catre Funck cu semnificatia “amine care participa...

Ai nevoie de altceva?