Parazitologie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Parazitologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 9 fisiere doc de 50 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

TIPURI DE PARAZIŢI

Criterii de clasificare a paraziţilor:

a) durata parazitării

b) alternanaţa şi numărul gazdelor

c) criteriu temporal

a) După durata parazitării sunt :

- paraziţi temporari- trăiesc în corpul gazdei o perioadǎ scurtă de timp ( câteva ore : culicidele– câteva zile : ixodidele) apoi se desprind şi trăiesc liber în diferite biotopuri şi ecosisteme.

- paraziţi staţionari – periodic-paraziţi larvari (numai formele larvare ale unei specii sunt adaptate parazitismului – la helminţi sau la insecte)

- paraziţi imaginali (reprezentaţi de formele adulte)

- paraziţi permanenţi (în condiţiile mediului exterior nu supravieţuiesc decât un timp scurt)

- hiperparaziţii – protozoare, helminţi- paraziţi de dimensiuni mari.

b) După numărul şi categoria gazdelor :

- paraziţii monoxeni ( au o singură gazdă)

- paraziţii dixeni ( au 2 tipuri de gazde-1 intermediară şi 1 definitivă)

- paraziţii trixeni (3 tipuri de gazdă- 2 intermediare şi 1 definitivă)

c) După criteriul obligativităţii sau nu al parazitării:

- paraziţi obligatorii – viaţa parazitară este obligatorie pentru cel puţin 1 din formele evolutive ale speciei

- paraziţi facultativi – care ajung accidental în corpul unor organisme gazdă şi se adaptează vieţii parazitare.

CĂILE DE CONTAMINARE ŞI INFESTARE A GAZDELOR

A. Contaminarea cu ectoparaziţi

Căile de acces se realizează prin trecerea directă de la gazda infestată la cea neinfestată prin intermediul diverselor obiecte care conţin forme parazitare infestante. Pe cale indirectǎ riscul contaminǎrii diminuǎ cu timpul, dependent de rata de supravieţuire a paraziţilor în afara gazdei.

Atât contaminarea directǎ cât şi cea indirectǎ se realizeazǎ :- activ şi pasiv.

Infestarea altor gazde se produce:

– activ- datorită organelor locomotorii ale parazitilor

- indirect – în urma gratajului gazdelor şi astfel contaminează obiectele din jur

B. Contaminarea cu ecto-endoparaziţi

Fenomen mai rar semnalat dar cu efect mai grav asupra animalelor.

Ex.: Hipoderma bovis, H. lineatum, H. diana – femelele depun ouăle pe corpul rumegatoarelor iar dupa ecloziune larvele pătrund activ, perforând pielea şi trec în faza endoparazitară.

C. Contaminarea cu endoparaziţi

Cǎi de pǎtrundere : - bucalǎ (Giardia, Toxoplasma, Taenia)

- galactogenǎ – la nou-nascuţi contaminare prin supt (Strongyloides, Ancilostoma)

- Transcutanatǎ (Babesia, Toxoplasma)

- la nivelul mucoaselor aparente (genital-Trichomonas, Trypanosoma; nazal- Oestrus ovis)

- transovarianǎ

- transstadialǎ

MIGRAŢIA PARAZIŢILOR ÎN ORGANISMUL GAZDǍ

Migraţie = circuitul care se terminǎ cu întoarcerea paraziţilor în organul de plecare şi în acelaşi timp cu importante modificǎri evolutive suferite de parazit.

Paraziţii pot fi :- nemigratori (formele contaminante se îndreaptǎ spre organul ţintǎ şi nu îl pǎrǎsesc) – Eimeria, Giardia

- semimigratori (se realizeazǎ un circuit hematogen, limfatic sau intertisular, obligatoriu, la nivelul organului biotop iar paraziţii revin la acelaşi organ)

- migratori (migreazǎ de la locul contaminǎrii şi nu revin la locul iniţial)

Fisiere in arhiva (9):

  • curs 1 paraziti.doc
  • curs 2-paraziti.doc
  • curs 3 paraziti.doc
  • Curs 4 paraziti.doc
  • curs 5 paraziti.doc
  • curs 6 paraziti.doc
  • curs 7 paraziti.doc
  • curs 8 paraziti.doc
  • curs 9 paraziti.doc