Pedologie

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Pedologie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 132 de pagini .

Profesor: Feodor Filipov , Eugen Teodorescu-Soare

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAP.I. PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU ŞI IMPORTANŢĂ
(Şef lucr.dr.Filipov Feodor) 1
1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei 1
1.2.Metode de cercetare în Pedologie 2
1.3.Conceptul de sol 3
1.4.Solul-sistem multifuncţional 4
1.5.Utilitatea Pedologiei în agricultură 6
CAP.II. PROCESE DE DEZAGREGARE A ROCILOR ŞI A MINERALELOR (Şef lucr.dr.Filipov Feodor) 7
2.1.Dezagregarea rocilor şi a mineralelor 7
2.1.1.Dezagregarea rocilor prin variaţii zilnice ale temperaturii 8
2.1.2.Dezagregarea prin acţiunea vântului şi a apei 9
2.1.3.Dezagregarea prin intermediul organismelor vegetale şi animale 9
2.1.4.Efectul dezagregării rocilor şi a mineralelor 10
2.2.Procesele de alterare şi factorii determinanţi 12
2.2.1.Hidratarea şi dehidratarea mineralelor 14
2.2.2.Dispersia şi dizolvarea 15
2.2.3.Hidroliza 16
2.2.4.Oxidarea şi reducerea 16
2.3.Constituienţi minerali 18
2.4.Materialul parental 21
CAP.III. MATERIA ORGANICĂ DIN SOL (Şef lucr.dr.Filipov Feodor) 23
3.1.Constituienţi organici ai solului 23
3.1.1.Edafonul solului 23
3.1.2.Compoziţia chimică a materiei organice din sol 27
3.2.Fracţiuni humice 27
3.3.Raportul Carbon/Azot (C/N) 29
3.4.Raportul acizi huminici (A/A) : acizi fulvici (A/F) 30
3.5.Tipuri de humus 30
Cap.IV. PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE SOLULUI
(Şef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) 32
4.1.Compoziţia granulometrică a solului 33
4.1.1.Sisteme de fracţiuni granulometrice 33
4.1.2.Clasele de textură 35
4.1.3.Caracterizarea solurilor după textură 36
4.1.4.Textura solului pe profil 37
4.1.5.Importanţa texturii solului 38
4.2.Structura solului 38
4.2.1.Principalele tipuri de structură 39
4.2.2 Formarea structurii 39
4.2.3.Degradarea şi refacerea structurii 41
4.3.Densitatea solului 42
4.4.Densitatea aparentă 43
4.5.Porozitatea solului 44
4.6.Coeziunea solului 45
4.7.Aderenţa solului 46
4.8.Plasticitatea solului 47
4.9.Consistenţa solului 47
4.10.Contracţia solului 48
4.11.Gonflarea solului 48
4.12.Rezistenţa la arat 49
CAP. V. PROPRIETĂŢI HIDROFIZICE, DE AERAŢIE ŞI TERMICE ALE SOLULUI (Sef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) 50
5.1.Apa din sol 50
5.1.1.Forţele de reţinere a apei din sol 51
5.1.1.1.Forţa gravitaţională 51
5.1.1.2.Forţele capilare 51
5.1.1.3.Forţele de adsorbţie sau de sorbţie 51
5.1.1.4.Forţele determinate de tensiunea vaporilor de apă 52
5.1.1.5.Forţele de sugere a rădăcinilor plantelor 52
5.1.1.6.Forţele osmotice 52
5.1.1.7.Forţele hidrostatice 52
5.1.2.Indicii hidrofizici ai solului 52
5.1.2.1.Coeficientul de higroscopicitate 52
5.1.2.2.Coeficientul de ofilire 52
5.1.2.3.Capacitatea pentru apă în câmp 53
5.1.2.4.Capacitatea de apă utilă 53
5.1.2.5.Capacitatea totală pentru apă 53
5.1.3.Formele de apă din sol 53
5.1.4.Regimul hidric al solului 55
5.1.4.1.Tipuri de regim hidric 55
5.2. Aerul solului(regimul de aer al solului) 56
5.2.1.Compoziţia aerului din sol 56
5.2.2.Volumul de aer din sol 57
5.2.3.Aeraţia solului 58
5.3.Temperatura solului 59
5.3.1.Sursele de energie calorică 60
5.3.2.Căile de pierdere a energiei calorice 60
5.3.3.Proprietăţile termice ale solului 60
5.3.3.1.Capacitatea de absorbţie a radiaţiilor solare 60
5.3.3.2.Căldura specifică 61
5.3.3.3.Capacitatea calorică a solului 61
5.3.3.4.Conductivitatea solului 62
5.3.3.5.Capacitatea exotermică şi endotermică a solului 62
CAP.VI. COMPLEXUL COLOIDAL ŞI SOLUŢIA SOLULUI (Şef lucr.dr.Filipov Feodor) 63
6.1.Complexul coloidal al solului 63
6.1.1.Alcătuirea micelei coloidale 64

Extras din document

CAPITOLUL I

PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU ŞI IMPORTANŢĂ

1.1. Obiectul de studiu al Pedologiei

Pedologia (de la cuvintele greceşti “pedon - sol” şi “logos” – vorbire raţională) este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului ca resursă şi corp natural situat la suprafaţa scoarţei terestre.

Studiul Pedologiei înglobează o diversitate de aspecte referitoare la natura constituienţilor solului la organizarea şi relaţiile dintre acestea, la originea şi evoluţia solului, la dinamica proceselor actuale în relaţie cu factorii de mediu, precum şi cele referitoare la proprietăţile şi funcţiile solului în vederea folosirii raţionale şi eficiente în diferite ramuri ale economiei.

Pedologia este ştiinţă interdisciplinară situată la confluenţa dintre ştiinţele fundamentale (Fizica, Chimia, Biochimia, Matematica, Informatica) şi ştiinţele naturii (Geologia, Geomorfologia, Geodezia, Climatologia, Biologia) pe de o parte şi stiinţele aplicative agrosilvice (Geologia inginerească, Ocrotirea mediului, Îmbunătăţiri funciare) pe de altă parte.

Ştiinţe fundamentale Ştiinţe istorice – aplicative

Ştiinţe aplicative inginereşti Ştiinţe aplicative agrosilvice

Fig.1. Poziţia de graniţă a Ştiinţei solului

Pedologia are un caracter complex – consecinţă a caracterului proieminent pe care îl ocupă solul în ecosistemele din natură şi a multiplelor conexiuni pe care învelişul de sol le realizează între celelalte geosfere, fiind considerată ca o ştiinţă (are obiect de studiu, are o evoluţie în timp şi are legi şi metode specifice de cercetare).

Pedologia, ca ştiinţă independentă, s-a cristalizat relativ târziu dar a evoluat rapid având în prezent numeroase ramuri de specialitate, ramuri care tratează diferitele aspecte ale solului sau diferitele fenomene sau procese mai simple sau mai complexe specifice solului.

Dintre numeroasele ramuri care derivă din Pedologia generală sau fundamentală, amintim: Fizica solului, Chimia solului, Mineralogia solului, Biologia solului, Fertilitatea şi fertilizarea solului în corelaţie cu Nutriţia plantelor. O altă serie de ramuri de bază ale Pedologiei generale este reprezentată de Geneza solului, Morfologia solului, Micromorfologia solului, Clasificarea şi taxonomia solurilor, Cartografierea solurilor, Geografia solurilor, Bonitarea sau evaluarea solurilor, Informatica solurilor.

Paralel cu Pedologia generală s-a dezvoltat şi Pedologia aplicată: agricolă, forestieră, ameliorativă, sanitară.

1.2. Metode de cercetare în Pedologie

Caracterul complex al Ştiinţei solului implică o metodologie complexă de cercetare. Pe lângă metodele specifice ale ştiinţelor cu care vine în contact (analize fizice, chimice, mineralogice, etc), Pedologia şi-a dezvoltat metode proprii de cercetare cum ar fi metodele cercetării profilului de sol şi a unităţii teritoriale de sol, metoda morfologică şi micromorfologică, metoda genetico-geografică comparativă, metoda pedo-cartografică, experienţa în vase de vegetaţie şi în câmp.

Profilul de sol constituie criteriul de bază al clasificării solului. El este reprezentat printr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafaţa solului până la roca de solificare în cadrul unei secţiuni verticale realizate în sol. Descrierea şi caracterizarea fiecărui orizont pedogenetic din cadrul profilului se face în teren prin metoda morfologică iar în laborator prin metode chimice, fizice şi micromorfologice.

Derscrierea morfologică este considerată “abecedarul” Pedologiei şi constă în precizarea însuşirilor exterioare ale solului: grosimea, culoarea, textura, structura, conţinutul în schelet, consistenţa, porozitatea, prezenţa carbonaţilor, a neoformaţiilor, a incluziunilor, etc..

Metoda pedo-cartografică constă în indentificarea, delimitarea în teren şi descrierea unităţilor de sol şi reprezentarea grafică pe hartă a unităţilor teritoriale de sol.

Experienţa în vase de vegetaţie şi în câmp permite evidenţierea acelor însuşiri ale solului care nu pot fi sesizate prin studiul morfologic sau prin analizele de laborator.

Analiza fizică, chimică şi mineralogică constă în determinarea cantitativă şi calitativă a componentelor fizice, chimice şi mineralogice ale solului. Datele rezultate prin analiză se coroborează cu descrierea morfologică şi, astfel, se poate preciza tipul de sol şi direcţiile de evoluţie ale acestuia.

1.2. Conceptul de “sol”

Evoluţia acestui concept oglindeşte în mare măsură reuşitele dar şi erorile din dezvoltarea ştiinţei solului. Astfel pentru omul primitiv solul constituia suprafaţa fermă a uscatului iar, odată cu apariţia agriculturii, solul a fost considerat “suport pentru plante”

Extinderea studiilor referitoare la nutriţia minerală a plantelor a condus la formularea conceptului de “sol” ca mediu poros capabil să asigure apa, aerul şi elemente nutritive pentru plante. Această concepţie despre sol, cu toate că are un caracter restrâns şi se referă mai mult la nutriţia plantelor şi mai puţin la sol, în sensul strict, a contribuit semnificativ la rezolvarea problemei producţiei agricole punând bazele fertilizării minerale a plantelor.

Şcoala agrogeologică consideră solul ca fiind produs de alterare al rocilor (rugina nobilă) îmbogăţit în materie organică.

În concepţia agricultorilor solul era considerat ca fiind “pătură humiferă supusă lucrărilor agricole”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Pedologie.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI