Producerea și Conservarea Furajelor

Curs
8.7/10 (10 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 108 în total
Cuvinte : 64564
Mărime: 899.53KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Costel Samuil
USAMV Iasi

Cuprins

CAPITOLUL I. Importanţa şi vegetaţia pajiştilor 3

1.1. Importanţă clasificare, răspândire 3

1.2. Vegetaţia pajiştilor 5

1.2.1. Graminee 5

1.2.2. Leguminoase 12

1.2.3.Ciperacee şi juncacee 14

1.2.4. Plante din alte familii botanice 14

CAPITOLUL II Tipologia pajiştilor 17

2.1. Principiile de bază ale tipologiei pajiştilor 17

2.2. Metode folosite pentru identificarea tipurilor de pajişti 17

2.3. Unităţi zonale şi intrazonale de pajişti 18

2.3.1. Pajişti zonale 19

2.3.2. Pajişti intrazonale 20

2.4. Principalele tipuri de pajişti din România 20

CAPITOLUL III Îmbunătăţirea pajiştilor 25

3.1 Lucrări de suprafaţă 25

3.1.1. Lucrări tehnico-culturale 26

3.1.2. Combaterea vegetaţiei lemnoase 26

3.1.3. Combaterea buruienilor 28

3.1.4. Îmbunătăţirea regimului de umiditate 29

3.1.5. Îmbunătăţirea regimului de nutriţie 32

3.1.6. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe pajişti 35

3.1.7. Supraînsămânţarea 39

3.2. Lucrări radicale 39

CAPITOLUL IV Pajişti temporare 40

4.1. Pajişti temporare înfiinţate în locul pajiştilor permanente

degradate 40

4.1.1. Alegerea terenului 40

4.1.2. Pregătirea terenului 41

4.1.3. Culturile premergătoare 42

4.1.4. Fertilizarea de bază şi amendamentarea 42

4.1.5. Specii şi soiuri folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare 42

4.1.6. Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene 43

4.1.7. Sămânţa şi semănatul 46

4.1.8. Lucrări de îngrijire 47

4.1.9. Folosirea pajiştilor temporare 48

4.1.10. Refacerea pajiştilor temporare 48

4.2. Pajişti temporare înfiinţate în teren arabil .49

CAPITOLUL V – Folosirea pajiştilor 50

5.1. Folosirea pajiştilor prin păşunat 50

5.1.1. Importanţa păşunilor şi a nutreţului verde în hrana animalelor 50

5.1.2. Particularităţile creşterii şi consumului plantelor de pe păşuni 50

5.1.3. Sisteme de păşunat 51

5.1.4. Principiile folosirii raţionale a păşunilor 52

5.1.5. Tehnica păşunatului 57

5.2. Folosirea pajiştilor prin cosit 58

5.2.1. Importanţa fânului pentru asigurarea bazei furajere 58

5.2.2. Recoltarea fâneţelor 58

5.2.3. Pregătirea fânului 59

5.2.4. Depozitarea şi păstrarea fânului 62

CAPITOLUL VI Graminee anuale furajere 63

6.1. Porumbul furajer - Zea mays L. 63

6.2. Orzul – Hordeum vulgare L. 66

6.3. Ovăzul - Avena sativa L. 69

6.4. Secara - Secale cereale L. var. vulgare Körn. 70

2

CAPITOLUL VII Leguminoase anuale furajere 72

7.1. Mazărea comună - Pisum sativum L.

mazărea furajeră - Pisum sativum ssp. arvense L. 72

7.2. Soia - Glycine max (L.) Merr. 74

7.3. Măzărichea de primăvară - Vicia sativa L.,

măzărichea de toamnă - Vicia pannonica Cr

măzărichea păroasă - Vicia villosa Roth. 75

CAPITOLUL VIII Leguminoase perene furajere 78

8.1. Lucerna albastră - Medicago sativa L. 78

8.2. Trifoiul roşu - Trifolium pratense L. 83

CAPITOLUL IX Plante furajere suculente 87

9.1. Sfecla furajeră - Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B. 87

9.2. Gulia furajeră - Brassica napus L. Var napobrassica Rchb. 89

CAPITOLUL X Culturi furajere succesive 91

10.1 Cerinţele culturilor furajere successive 91

10.2 Factorii climatici şi edafici 91

10.3 Plantele premergătoare 91

10.4 Sortimentul de plante ce se pretează în cultură succesivă 91

10.5 Tehnologia de cultivare 92

CAPITOLUL XI Conveierul verde 93

11.1 Tipuri de conveier verde 93

11.2 Principii de organizare a conveierului verde 93

11.3 Sortimentul de plante furajere din conveierul verde 94

11.4 Întocmirea schemelor de conveier verde 94

11.5 Eşalonarea producţiei de furaj verde 96

11.6 Folosirea culturilor din conveierul verde 96

CAPITOLUL XII Însilozarea furajelor 97

12.1 Importanţa însilozării furajelor 97

12.2 Categoriile de furaje însilozate 97

12.3 Procesele biochimice de timpul însilozării 97

12.4 Tehnologia însilozării furajelor 99

12.5 Tehnologii specifice de însilozare 102

12.6 Tipuri de silozuri 103

12.7 Calitatea furajului însilozat 104

Bibliografie 106

Extras din document

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ŞI VEGETAŢIA PAJIŞTILOR

1.1 Importanţă clasificare, răspândire

1.2 Vegetaţia pajiştilor permanente

1.2.1 Graminee

1.2.2 Leguminoase

1.2.3 Ciperacee şi juncacee

1.2.4 Specii din alte familii botanice

1.1 Importanţă clasificare, răspândire

Starea actuală a pajiştilor din Romania este în general necorespunzătoare iar

producţiile care se obţin sunt mici, rareori depăşind 7-8 t/ha masă verde şi de o calitate

scăzută. Suprafeţe considerabile ocupate de pajiştile permanente reprezintă de fapt,

terenuri foarte slab productive, care din diferite motive nu au avut un alt mod de utilizare.

Astfel, putem considera că pajiştea reprezintă o suprafaţă de teren acoperită cu

vegetaţie ierboasă alcătuită în cea mai mare parte din plante perene, ce aparţin diferitelor

familii botanice şi a cărei producţie este utilizată în alimentaţia animalelor, prin păşunat

sau cosit.

Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor permanente este dată de

multiplele roluri pe care le pot avea.. In acest context, pajiştile pot reprezenta:

- sursă importantă de nutreţuri suculente şi fibroase pentru animalele domestice; în

România, se apreciază că pajiştile permanente asigură circa 40% din masa verde şi

25% din fânul necesar alimentaţiei animalelor;

- habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice; în acest fel, alături de păduri,

pajiştile devin principalele ecosisteme ce asigură supravieţuirea speciilor respective;

- mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului; ierburile de pe pajişti au

însuşirea de a reţine cantităţi mari de apă şi de a spori infiltrarea acesteia în sol,

mergând până la oprirea totală a eroziunii;

- mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului; sub vegetaţia pajiştilor

naturale primare s-au format soluri fertile, datorită sistemului radicular fasciculat al

ierburilor care străbat straturile de la suprafaţa solului, legându-l într-o structură de

agregate şi îmbogăţindu-l în substanţă organică; bacteriile din nodozităţile

leguminoaselor contribuie la ridicarea fertilităţii solului prin fixarea azotului

atmosferic şi depozitarea lui în sol;

- sursă de elemente minerale, stoc de germoplasmă locuri de recreere; pajiştile

contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale în scop ştiinţific, conservarea

speciilor în pericol, păstrarea unor frumuseţi naturale.

Clasificarea pajiştilor se poate face după mai multe criterii, cum ar fi: modul de

formare, modul de folosire, durata folosirii terenului ca pajişte, relieful pe care sunt

situate pajiştile etc.

După originea lor pajiştile sunt naturale şi temporare.

Pajiştile naturale sunt reprezentate de suprafeţe de teren pe care vegetaţia

ierboasă s-a instalat spontan. La rândul lor acestea se împart în pajişti naturale primare şi

pajişti naturale secundare.

Pajiştile naturale primare (pajişti naturale propriu-zise) sunt răspândite în

diferite regiuni ale globului unde factorii ecologici nu au permis formarea pădurilor.

Acestea sunt reprezentate de pampa argentiniană stepa rusească savana africană marile

câmpii americane cu ierburi scunde, preeria cu ierburi înalte, tundra nordică şi tundra de

altitudine, care ocupau suprafeţe imense şi unde sub învelişul lor ierbos s-au format soluri

4

negre, fertile şi adânci. În România, pajiştile naturale primare sunt reprezentate prin

ochiurile de stepă din sud-estul ţării şi prin pajiştile alpine, suprafaţa lor fiind de

aproximativ 100.000 hectare.

Pajiştile naturale secundare sunt formate pe locul fostelor păduri defrişate de

om, supuse în continuare influenţei activităţii omului şi factorilor naturali, fapt ce a dus la

o mare diversificare sub aspect floristic, reprezentând cea mai mare parte a pajiştilor

naturale. În ţara nostră pajiştile din această categorie sunt răspândite de la nivelul mării

până în etajul subalpin, pe o suprafaţă de peste 4,8 milioane hectare.

Datorită dezvoltării agriculturii şi a mijloacelor de producţie, intervenţia omului

în ecosistemele de pajişti naturale s-a accentuat progresiv şi fizionomia formaţiilor

respective este determinată de om şi animalele crescute de el. De aceea, numai pe

suprafeţe restrânse sau în rezervaţii naturale se mai pot întâlni formaţii de "pajişti

naturale". Ca atare, noţiunea de pajişte naturală rămâne fără acoperire şi cerinţele

pratotehnicii impun introducerea noţiunii de pajişte permanentă care defineşte toate

pajiştile pe care vegetaţia s-a instalat în mod spontan.

Pajiştile temporare, cunoscute şi sub denumirea de pajişti artificiale, pajişti

cultivate sau pajişti semănate, sunt suprafeţe de teren, de regulă arabile, care se

însămânţează cu specii furajere perene (graminee şi leguminoase) în amestec sau singure.

Pajiştile permanente şi temporare se folosesc prin păşunat, cosit (pentru fân sau

masă verde) şi mixt (alternând păşunatul cu cositul), fiind astfel împărţite în păşuni şi

fâneţe. Pentru păşuni, se rezervă pajiştile formate din specii cu talie mică şi mijlocie, iar

pentru fâneţe, pajiştile alcătuite din specii cu talie înaltă.

Răspândire. La nivel mondial, arabilul ocupă 1 447 509 mii ha (9,8%), pajiştile

permanente 3 361 733 mii ha (22,7%) iar pădurile 4 179 808 mii ha (28,2%), ceea ce

înseamnă că 60,7% este acoperită cu vegetaţie şi 39,3% este reprezentată de alte terenuri

(Production Yearbook., 1994).

Preview document

Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 1
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 2
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 3
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 4
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 5
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 6
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 7
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 8
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 9
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 10
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 11
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 12
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 13
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 14
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 15
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 16
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 17
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 18
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 19
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 20
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 21
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 22
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 23
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 24
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 25
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 26
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 27
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 28
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 29
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 30
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 31
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 32
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 33
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 34
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 35
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 36
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 37
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 38
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 39
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 40
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 41
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 42
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 43
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 44
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 45
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 46
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 47
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 48
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 49
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 50
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 51
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 52
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 53
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 54
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 55
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 56
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 57
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 58
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 59
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 60
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 61
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 62
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 63
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 64
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 65
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 66
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 67
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 68
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 69
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 70
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 71
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 72
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 73
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 74
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 75
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 76
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 77
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 78
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 79
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 80
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 81
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 82
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 83
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 84
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 85
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 86
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 87
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 88
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 89
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 90
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 91
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 92
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 93
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 94
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 95
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 96
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 97
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 98
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 99
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 100
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 101
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 102
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 103
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 104
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 105
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 106
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 107
Producerea și Conservarea Furajelor - Pagina 108

Conținut arhivă zip

  • Producerea si Conservarea Furajelor.pdf

Alții au mai descărcat și

Stabilirea Necesarului de Nutreț și a Eficienței Utilizării Lor pentru o Exploatație Zootehnică

INTRODUCERE Nutriţia şi alimentaţia influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi reproducţia, procesele de creştere...

Biomonitorizarea Mediului cu Ajutorul Albinelor

1. Importanţa ecologică a albinelor şi relevanţa acestora în ecotoxicologie Contaminarea mediului înconjurător cu substanţe toxice este legată...

Cresterea Bovinelor in Sistem Legat

CAPITOLUL I Memoriu justificativ Exploataţia agro-zootehnică LactofarmIs A.F. este amplasată în comuna Popricani la aproximativ 15 km de oraşul...

Tehnologia Producerii de Samanta de Floarea-Soarelui, in Conditiile Anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pascani

INTRODUCERE În anul 1931, N. Vavilov a situat originea florii - soarelui în partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi...

Constructii pentru Depozitarea, Conservarea si Conditionarea Legumelor si Fructelor

Pentru a se asigura consumul de legume si fructe în tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate si conditionate. Produsele...

Pajiști

Introducere Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din...

Stabilirea Necesarului de Nutrețuri și a Eficienței Utilizării Lor pentru o Exploatație Zootehnică

IMPORTANŢA ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR Alimentaţia animalelor domestice şi tehnologia furajelor se ocupă de cercetarea nutriţiei şi alimentaţiei...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

1. Stabilirea zonei în care se va înfiinţa conveierul verde Comuna Valea Doftanei, Judetul Prahova CADRUL GEOGRAFIC Comuna Valea Doftanei este...

Ai nevoie de altceva?