Produse Forestiere

CURSUL NR 1

1ASPECTE GENERALE

1.1. Natura produselor nelemnoase şi definirea termenilor

Produsele nelemnoase ale pădurii sunt resurse materiale de natură vegetală, lipsite total sau parţial de lemn, furnizate de arborii, arbuştii şi solul pădurilor, cât şi de terenurile afectate acestora, cunoscute în trecut şi sub alte numiri, ca: produse accesorii, produse secundare, produse auxiliare ale lemnului. La cel de al IV-lea Congres Forestier Mondial ţinut în anul 1954 la Dehra-India, s-a propus denumirea „produse forestiere, altele decât lemnul”.

Noţiunea de ,,produs accesoriu al pădurii", trebuie definită şi delimitată, deoarece şi astăzi, unii utilizează una sau alta dintre denumirile enumerate, in funcţie de împrejurări şi gradul de cunoaştere al acestora, iar alţii, datorită faptului că producţia de bază a economiei forestiere a constituit-o şi o constituie lemnul, toate celelalte produse furnizate de păduri, chiar şi unele realizări obţinute prin diferite activităţi întreprinse în păduri le încadrează în rândul produselor accesorii.

Produsele nelemnoase ale pădurii sunt resurse naturale vegetale, lipsite total sau parţial de materie lemnoasă, produse şi reproduse de arborii, arbuştii şi subarbuştii forestieri, cât şi de solurile pădurilor şi ale terenurilor afectate aces¬tora, care pot fi recoltate şi valorificate ca atare sau prelucrate industrial în sortimente semifinite şi finite. In acest context, este posibilă analizarea comparativă cu celelalte denumiri, pentru a stabili care dintre ele corespunde particularităţilor forestiere tehnice şi economice, spre a fi adoptată în viitor.

Denumirea ,,produse accesorii ale pădurii" se referă cu precădere la faptul că acestea sunt produse de păduri în cantităţi reduse comparativ cu lemnul, iar prin definiţie se precizează natura, provenienţa şi posibilităţile lor de valorificare.

Denumirea poate fi discutată prin prisma preţurilor de livrare, fiindcă în unele cazuri valoarea acestora depăşeşte pe accea a lemnului semi-prelucrat, după cum rezultă din datele tabelului 1, în care unele sortimente semifinite sau finite sunt comparate cu valoarea unui m3 de buştean de răşinoase pentru cherestea; însă şi în acest context trebuie să se ţină seama de ponderea retribuţiilor directe. In această situaţie, cu toate că unele sorti¬mente brute sau prelucrate realizate din produsele accesorii ale pădurii depăşesc valoarea produselor de lemn totuşi ele rămân ,,accesorii ale pădurii", deoarece se realizează în cantităţi mici, iar cele mai multe implică cheltuieli mari pentru recoltare.

Tabelul 1: Valoarea unor produse nelemnoase ale pădurii sau a unor sortimente, comparată cu 1 m3 buştean de răşinoase pentru cherestea (după Corlăţeanu, 1984)

Denumirea produsului Unitatea de măsură Valoarea

Buşteni de fag pentru furnir estetic m3 1,57

Buşteni de stejar pentru furnir estetic m3 2,72

Buşteni de molid de rezonanţă m3 4,08

Cherestea de fag aburită şi tivită m3 2,91

Cherestea de rezonanţă prelucrată de molid, cal. I-II m3 15,97

Furnir de faţă radial şi semiradial de stejar m3 21,67

Mure în stare proaspătă tona 24,11

Afine, în stare proaspătă tona 42,11

Zmeură, în stare proaspătă tona 34,33

Fructe de cătină albă, în stare proaspătă tona 22,89

Suc concentrat de zmeură tona 377,67

Gălbiori în stare proaspătă tona 73,33

Hribi în stare proaspătă tona 64,22

Hribi, uscaţi cal. I tona 364,44

Flori de tei, fără bractei tona 70,56

Miere de albine tona 51,11

Ulei eteric brut de brad tona 1644,44

Denumirea ,,produse secundare ale pădurii", provoacă confuzii, fiindcă în tehnica forestieră prin produse secundare se definesc produsele lemnoase realizate prin aplicarea operaţiunilor culturale şi de igienă ale pădurii.

Denumirea ,,produse nelemnoase", este mai largă, deoarece pe de o parte include toate produsele forestiere, în afară de lemn, deci printre altele şi vânatul, peştii, piatra etc., iar pe de altă parte exclude produsele ce cuprind în structura lor şi lemn cum ar fi: liberul secundar al scoarţei unor arbori destinat prelucrării în fibre tehnice, pomii de iarnă, lujerii răşinoaselor, nuielele pentru împletituri etc.

Denumirea ,,produse auxiliare ale lemnului", de asemenea, nu corespunde, deoarece cuprinde numai pe acelea realizate cu ocazia exploatării lemnului (scoarţa, cetina, conuri etc.), însă exclude pe altele (fructe, ciuperci, plante medicinale etc.).

Denumirea ,,produse forestiere, altele decât lemnul" este o reluare într-o formulare mai lungă a ,,produselor nelemnoase”, dar această denumire a fost acceptată la nivel internaţional.

Importanţa economică a produselor nelemnoase

Cu toate că produsele nelemnoase ale pădurii reprezintă un volum redus în comparaţie cu cel al produselor lemnoase, totuşi datorita compoziţiei chimice şi ale însuşirilor lor sunt valorificate în cantităţi mai mari sau mai mici, în funcţie de cunoaşterea calităţilor acestora, în vederea producerii unui număr mare de bunuri materiale, care:

— contribuie la îmbunătăţirea şi diversificarea alimentaţiei raţionale, prin: produse în stare proaspătă (fructe, ciuperci), conserve (siropuri, jeleuri, gemuri, marinate, paste, extracte etc.), uleiuri vegetale, miere de albine, sucuri naturale, concentrate de fructe pentru băuturi răcoritoare etc.;

— satisfac unele ramuri ale industriei chimice, cu: alcool industrial, amidon, colofoniu, terebentină, uleiuri eterice (volatile), gutapercă, substante tanante, lacuri, pigmenţi coloranţi, fibre tehnice, ceruri etc.;

— participă la îmbunătăţirea bazei furajere a sectorului zootehnic, prin: frunzare, turte şi făinuri furajere, fânuri etc.;

— asigură realizarea de materiale energetice, îngrăşăminte naturale, materiale de construcţie etc.

In concluzie, printr-o organizare ştiinţifică şi raţională a culturii, recoltării şi prelucrării industriale a tuturor produselor accesorii, se va îmbogăţi gama sortimentelor de larg consum şi multe sectoare ale industriei naţionale vor beneficia de aceste resurse naturale, iar unele vor face obiectul exportului.

Colectarea şi prelucrarea superioară a unor cantităţi cât mai mari de produse nelemnoase, va contribui la creşterea venitului silvic, mai ales că şi în condiţiile actuale de valorificare, acestea participă cu o pondere de 21—30%. De asemenea, valorificarea produselor nelemnoase ale pădurii justifică extinderea reţelelor de drumuri forestiere, întocmai ca şi cultura moderna a arboretelor, care implică aplicarea celor mai fine tratamente silvice.