Resurse genetice vegetale

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 31554
Mărime: 699.34KB (arhivat)
Publicat de: Florin C.
Puncte necesare: 0

Extras din curs

INTRODUCERE

Folosirea eficientă a resurselor genetice constituie cea mai importantă etapă a

activității de identificare, colectare, evaluare și păstrare a germoplasmei. Acuratețea cu care se

realizează acest proces determină măsura în care celelalte etape ale procesului de ameliorare

vor avea eficiență sau nu.

Cu cât fondul de germoplasmă este mai diversificat din punct de vedere genetic,

cu atât cresc posibilitățile de obținere a unor noi soiuri și hibrizi cu productivitate sporită, cu

calitate superioară, cu rezistență la factorii nefavorabili de mediu și la acțiunea agenților

fitopatogeni.

Principiul de bază al utilizării al utilizării eficiente a resurselor genetice vegetale

este ca amelioratorul să cunoască în permanență fondul de gene dar și obiectivele pe care le

urmărește în procesul de creare a unor noi forme de material biologic.

Dacă se dorește o eficință a selecției în cadrul formelor de germoplasmă atunci se

impune o variabilitate pronunțată a materialului. Aceasta poate fi naturală dar poate fi și

creată de amelioratori dacă variabilitatea naturală nu satisface cerințele unei diversități

accentuate.

Indiferent de metoda de creare a unor forme noi de material biologic (soiuri,

hibrizi) este obligatoriu să se cunoască direcția de lucru și obiectivele urmărite. Însă chiar

dacă aceste probleme sunt foarte clare niciodată nu se va putea obține un material valoros

dacă fondul de germoplasmă nu este suficient cunoscut și dacă variabilitatea acestuia nu este

suficientă.

Din aceste motive se impune, înaintea începerii oricărui proces de ameliorare, o

evaluare foarte clară a materialului inițial de ameliorare separat pentru fiecare specie și

crearea unor baze de date care vor putea fi utilizate de ameliorator în scopul ușurării activității

acestuia.

De-a lungul timpului s-au desfășurat numeroase activități de identificare, evaluare,

colectare și conservare a resurselor genetice vegetale în vederea utilizării acesteia pentru

crearea de noi forme biologice.

În materialul de față ne propunem o prezentare succintă a modului de utilizare a

materialului inițial, în funcție de specie, pentru crearea de noi forme biologice.

I. PRINCIPII GENERALE

1.1. Definirea biodiversității

http://wwf.panda.org/about_our_earth/biodiversity/threatsto_biodiversity/

Prin termenul de biodiversitate se înțelege varietatea de forme sub care se prezintă

speciile, grupate taxonomic în funcție de imaginația diferiților oameni de știință.

O primă clasificare pe baze absolut științifice e facută, la jumătatea secolului al

XVIII - lea de cercetătorul suedez Linné. La ora actuală se cunosc mai multe modalități de

clasificare ale diferitelor specii vegetale cu toate că nu există o alternativă unanim acceptată la

clasificarea creată de Linné.

Studiul diversității biologice reprezintă o direcție foarte importantă a cercetării

științifice existând preocupări legate de cunoașterea biodiversității pe toate planurile

(științific, economic, protectiv).

Termenul de biodiversitate apare în anul 1986, ca rezultat al discuțiilor din cadrul

primului Forum național privind biodiversitatea, din Washington, D.C., SUA. În același an,

biologul E.O. Wilson editează cartea “Biodiversitatea” (http://wwf.panda.org), înlocuind

exprimarea anterioară și anume diversitatea viețuitoarelor sau diversitatea formelor de viață și

devenind un termen unanim acceptat la nivel global de către mediile științifice și politice.

Conceptul de biodiversitate a început să fie foarte larg folosit după ce, în anul

1992, la conferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru mediu de la Rio de Janeiro

(summitul Pământului), a fost creată Convenția asupra Diversității Biologice (CBD). În

cadrul acestei convenții, biodiversitatea a fost definită ca fiind “variabilitatea organismelor vii

de toate originile, cuprinzând toate ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice și

complexele ecologice din care ele fac parte. Acestea cuprind diversitatea din sânul speciilor și

între specii, precum și cea dintre ecosisteme” (Murariu M. și colab., 2012).

Termenul de biodiversitate este adoptat nu numai de specialiștii din biologie ci și

de cei din ecologie, genetică, antropologie, etnografie precum și de economiști, juriști și

politicieni.

Preocuparea oamenilor de știință și nu numai asupra biodiversității sub

numeroasele sale aspecte se consideră un răspuns la eșecul societății umane în gestionarea

eficientă a resurselor naturale.

Deoarece obiectivul principal al Convenției asupra Diversității Biologice din

1992, al Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea (Montreal, Canada, 2000) și al

celorlalte summituri din anii următori, respectiv stoparea pierderii biodiversității până în anul

2010, nu a fost atins, la summitul Biodiversității din octombrie 2010 de la Nagoya (Japonia)

s-a adoptat o un pachet de măsuri privind modul de abordare a problemei degradării continue

a biodiversității, ca urmare a schimbărilor climatice majore. Acest pachet include 3 direcții

interdependente:

- adoptarea unui nou plan strategic pentru următorii zece ani, care să ghideze eforturile

naționale și internaționale pentru salvarea biodiversității, prin îmbunătățirea acțiunilor

necesare atingerii obiectivelor CBD;

- aplicarea unei strategii de mobilizare a resurselor, care să permită o îmbunătățire a

nivelului de asistență oficială în spijinul biodiversității;

- adoptarea unui nou protocol internațional privind accesul și participarea la câștigurile

rezultate din utilizarea resurselor genetice ale planetei.

În iunie 2012 a avut loc, la Rio de Janeiro, summitul pentru dezvoltare durabilă

Rio+20, unde s-au accentuat din nou elementele vizate la summitul de la Nagoya

(http://www.uncsd2012.org/content/documents/

814UNCSD%20REPORT%20final%20revs.pdf).

Biodiversitatea reprezintă rezultatul unui proces evolutiv derulat pe parcursul

tuturor erelor geologice timp în care a apărut o varietate extraordinară de procese biologice și

ecologice.

Pe parcursul celor peste 25 de ani de la lansarea termenului s-au utilizat peste

85 de definiții grupate în două categorii:

- taxonomic, termenul de biodiversitate se referă numai la diversitatea speciilor

și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice;

- în sens larg, conceptul se referă la întreaga variabilitate a organismelor vii și a

habitatelor acestora distingându-se patru categorii de diversitate și anume:

genetică, specifică, ecosistemică și antropică.

Bibliografie

BAVARU, A., GODEANU, S., BUTNARU, Gallia, BOGDAN, A., 2007 -

Biodiversitatea și ocrotirea naturii, Editura Academiei Române București.

CRISTEA, M., 1981 - Resurse genetice vegetale, Editura Academiei, București.

CRISTEA, M., 1985 - Conservarea genetică a plantelor și agricultura, Editura

Academiei, București.

CRISTEA, M., 1988 - Evaluarea și utilizarea resurselor genetice vegetale, Editura

Academiei, București.

CRISTEA, M., 1991 - Genetica ecologică și evoluția, Editura CERES, București.

CRISTEA M., 2006 - Biodiversitatea, Ed. Ceres, București.

LEONTE, C., 2003 - Ameliorarea plantelor, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.

M. MURARIU, DANELA MURARIU, VOICHIȚA HAȘ., I. HAȘ, C. LEONTE,

DOMNICA DANIELA PLĂCINTĂ, I.M. RÎȘCA, D.P. SIMIONIUC, 2012 - Conservarea și

utilizarea germoplasmei locale de porumb din România, Ed. Pim, Iași.

SAVATTI, M., NEDELEA, G., ARDELEAN, M., 2004 - Tratat de ameliorarea a

plantelor, Editura Marineasa, Timișoara.

Preview document

Resurse genetice vegetale - Pagina 1
Resurse genetice vegetale - Pagina 2
Resurse genetice vegetale - Pagina 3
Resurse genetice vegetale - Pagina 4
Resurse genetice vegetale - Pagina 5
Resurse genetice vegetale - Pagina 6
Resurse genetice vegetale - Pagina 7
Resurse genetice vegetale - Pagina 8
Resurse genetice vegetale - Pagina 9
Resurse genetice vegetale - Pagina 10
Resurse genetice vegetale - Pagina 11
Resurse genetice vegetale - Pagina 12
Resurse genetice vegetale - Pagina 13
Resurse genetice vegetale - Pagina 14
Resurse genetice vegetale - Pagina 15
Resurse genetice vegetale - Pagina 16
Resurse genetice vegetale - Pagina 17
Resurse genetice vegetale - Pagina 18
Resurse genetice vegetale - Pagina 19
Resurse genetice vegetale - Pagina 20
Resurse genetice vegetale - Pagina 21
Resurse genetice vegetale - Pagina 22
Resurse genetice vegetale - Pagina 23
Resurse genetice vegetale - Pagina 24
Resurse genetice vegetale - Pagina 25
Resurse genetice vegetale - Pagina 26
Resurse genetice vegetale - Pagina 27
Resurse genetice vegetale - Pagina 28
Resurse genetice vegetale - Pagina 29
Resurse genetice vegetale - Pagina 30
Resurse genetice vegetale - Pagina 31
Resurse genetice vegetale - Pagina 32
Resurse genetice vegetale - Pagina 33
Resurse genetice vegetale - Pagina 34
Resurse genetice vegetale - Pagina 35
Resurse genetice vegetale - Pagina 36
Resurse genetice vegetale - Pagina 37
Resurse genetice vegetale - Pagina 38
Resurse genetice vegetale - Pagina 39
Resurse genetice vegetale - Pagina 40
Resurse genetice vegetale - Pagina 41
Resurse genetice vegetale - Pagina 42
Resurse genetice vegetale - Pagina 43
Resurse genetice vegetale - Pagina 44
Resurse genetice vegetale - Pagina 45
Resurse genetice vegetale - Pagina 46
Resurse genetice vegetale - Pagina 47
Resurse genetice vegetale - Pagina 48
Resurse genetice vegetale - Pagina 49
Resurse genetice vegetale - Pagina 50
Resurse genetice vegetale - Pagina 51
Resurse genetice vegetale - Pagina 52
Resurse genetice vegetale - Pagina 53
Resurse genetice vegetale - Pagina 54
Resurse genetice vegetale - Pagina 55
Resurse genetice vegetale - Pagina 56
Resurse genetice vegetale - Pagina 57
Resurse genetice vegetale - Pagina 58
Resurse genetice vegetale - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Resurse genetice vegetale.pdf

Alții au mai descărcat și

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Rolul microelementelor în nutriția plantelor

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice...

Calitatea cariopselor de grâu, reflectată prin însușiri fizice, fiziologice și biochimice

GRÂUL Importanta Grâul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele întinse pe care este semanat, precum si...

Importanța agroeconomică a producției agricole

Agricultura este ramura a produtiei materiale in care, cu ajutorul plantelor verzi sub actiunea diriguitoare a omului, are loc transormarea...

Bazele realizării producției agricole în condiții de stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Sisteme de reproducere și implicațiile lor genetice în ameliorarea plantelor

Efectele selecţiei şi succesul ameliorării plantelor depinde în mod considerabil de modul de reproducere a acestora. O variabilitate genetică...

Te-ar putea interesa și

Rolul Utilizării Resurselor Genetice Vegetale la Crearea Soiurilor de Cartof pentru Industrializare

Introducere Cartoful prezintă o deosebită importanţă în alimentaţia oamenilor, în furajarea animalelor şi pentru prelucrări industriale. Este...

Ecologia Sistemelor Antropice

Capitolul I Ecosistemele antropice in prezent si perspectiva Definire, componente si tipuri Sistemele antropizate sunt formate prin...

Influența organismelor modificate genetic

Introducere Transformarea genetică a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obţinerea primelor gene himere, în anii şaptezeci ai...

Considerații Generale Privind Cultura și Ameliorarea Fasolei Pentru Păstăi

Rezultatele prezentate în lucrarea de faţă reprezintă o sinteză parţială a unor date dintr-un experiment mai amplu desfăşurat în cadrul disciplinei...

Metode pentru Conservarea Biodiversității

ARGUMENT Conservarea biodiversităţii a devenit sau ar trebui să devină, una din cele mai urgente şi importante probleme ale omenirii. Este...

Consiliul Uniunii Europene

Capitolul 1. Generalități Consiliul Uniunii Europene este factorul decizional care, alături de Parlamentul European și la propunerea Comisiei...

Influența Organismelor Modificate Genetic

Ne-am propus o prezentare sintetică a metodelor utilizate actualmente pentru transformarea celulei vegetale, relevarea importanţei genelor marker...

Producerea de Metaboliți

În ultimii ani, interesul pentru metaboliţii secundari de origine vegetală a crescut, dat fiind, pe de o parte efectul lor terapeutic, iar pe de...

Ai nevoie de altceva?