Resursele Furajere

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 7353
Mărime: 27.21KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Legea pentru organizarea producerii şi folosirii raţionale a resurselor de nutreţuri precizează că “Sunt considerate nutreţuri… toate produsele de origine vegetală, animală, minerală şi de sinteză care, folosite în hrana animalelor, determină asigurarea funcţiilor vitale şi punerea în valoare a potenţialului productiv al acestora”.

Cum resursele furajere sunt foarte variate, Legea nr. 22/1971 le clasifică, în funcţie de caracteristicile nutritive şi de provenienţă în opt grupe, aşa cum se arată în tabelul 18. În practica agricolă, de regulă se foloseşte gruparea lor după origine în nutreţuri vegetale, animale, minerale şi combinate.

14.1. Furajele de origine vegetală

Întrucât problemele privind producerea, păstrarea şi conservarea furajelor de origine vegetală constituie obiectul altei discipline, vom prezenta, în cele ce urmează, numai date privind valoarea nutritivă, cantităţile şi modul de administrare a acestor furaje, la diferite specii şi categorii de animale.

14.1.1. Furajele verzi

Furajele verzi se caracterizează printr-o digestibilitate ridicată (70-80%) şi un conţinut ridicat de proteine, vitamine şi săruri minerale. Când sunt consumate cu plăcere de animale, influenţează favorabil funcţia de reproducţie, creşterea şi dezvoltarea ca şi producţia de lapte. Nutreţul verde se obţine de pe pajiştile naturale şi cultivate, având o valoare nutritivă diferită în funcţie de compoziţia botanică a pajiştilor şi de faza de vegetaţie. Se poate folosi prin păşunat sau prin cosire şi administrat ca atare. Cele mai valoroase nutreţuri verzi sub aspect nutritiv se obţin de pe pajiştile în care predomină plante din familia leguminoaselor şi gramineelor.

Valoarea nutritivă medie a acestor nutreţuri este de 0,15-0,20 UN şi 20 g PD/1 kg.

Nutreţul verde de pe pajiştile naturale nu acoperă necesarul de hrană al animalelor, impunându-se astfel cultivarea plantelor de nutreţ, în special leguminoase şi graminee care dau producţii mari de masă verde la ha.

Dintre leguminoasele de nutreţ cultivate, prezintă o importanţă deosebită lucerna, apoi trifoiul, sparceta, ghizdeiul (ca plante perene) şi mazărea, măzărichea, soia furajeră, fasoliţa (ca plante anuale). Aceste furaje se caracterizează printr-un conţinut ridicat de proteină şi săruri de calciu şi potasiu uşor asimilabile, caroten, vitamina C şi E. valoarea nutritivă medie a leguminoaselor perene cultivate este de 0,7 UN şi 25-30 g PD.

Se administrează tuturor speciilor şi categoriilor de animale, dar pentru rumegătoare administrarea lucernei se va face cu precauţie datorită producerii meteorizaţiilor. Pentru acest motiv, lucerna nu se va administra în stare udă.

Leguminoasele anuale (mazăre, măzăriche, soia) sunt cultivate de cele mai multe ori în amestecuri cu graminee, fiind cunoscute sub denumirea de borceaguri.

Borceagul de primăvară este un amestec de măzăriche cu ovăz sau orz de primăvară iar cel de toamnă, măzăriche cu secară sau grâu. Valoarea nutritivă este de 0,16 UN şi 20 g PD/kg. Sunt cunoscute bine de toate speciile şi categoriile de animale, în mod deosebit până la înspicarea gramineelor.

Gramineele cultivate, reprezentate în primul rând de cele anuale (porumb, secară, iarbă de Sudan, orz, ovăz, sorg) şi mai puţin de cele perene (golomăţ, obsigă, oviscios, timoftică, firuţă), sunt consumate bine de către animale începând însă de primăvara foarte timpuriu.

Valoarea nutritivă a gramineelor cultivate anual este în medie de 0,17 UN şi 10-15 g PD, iar cele perene ajunge la 0,20 UN şi 15 g PD. Se folosesc în special în hrana taurinelor (vaci de lapte) şi a cabalinelor. Alte plante cultivate pentru masa verde sunt: varza furajeră (în special pentru vacile de lapte), floare soarelui şi rapiţa.

Preview document

Resursele Furajere - Pagina 1
Resursele Furajere - Pagina 2
Resursele Furajere - Pagina 3
Resursele Furajere - Pagina 4
Resursele Furajere - Pagina 5
Resursele Furajere - Pagina 6
Resursele Furajere - Pagina 7
Resursele Furajere - Pagina 8
Resursele Furajere - Pagina 9
Resursele Furajere - Pagina 10
Resursele Furajere - Pagina 11
Resursele Furajere - Pagina 12
Resursele Furajere - Pagina 13
Resursele Furajere - Pagina 14
Resursele Furajere - Pagina 15
Resursele Furajere - Pagina 16
Resursele Furajere - Pagina 17
Resursele Furajere - Pagina 18
Resursele Furajere - Pagina 19
Resursele Furajere - Pagina 20
Resursele Furajere - Pagina 21
Resursele Furajere - Pagina 22
Resursele Furajere - Pagina 23
Resursele Furajere - Pagina 24
Resursele Furajere - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Resursele Furajere.doc

Alții au mai descărcat și

Biomonitorizarea Mediului cu Ajutorul Albinelor

1. Importanţa ecologică a albinelor şi relevanţa acestora în ecotoxicologie Contaminarea mediului înconjurător cu substanţe toxice este legată...

Tehnologia Producerii de Samanta de Floarea-Soarelui, in Conditiile Anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pascani

INTRODUCERE În anul 1931, N. Vavilov a situat originea florii - soarelui în partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi...

Studierea Epocilor de Semănat a Orzului de Toamnă după Mazăre la Boabe

Introducere Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potential înalt de productivitate. De aceea în condițiile Republicii...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Capitolul 1. Introducere Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt...

Eficiența Economică a Culturilor de Cereale

Introducere CULTURA CEREALELOR reprezintă pe glob o sursă de bază în hrana populaţiei şi a animalelor crescute de om, fiind răspândite pe o...

Procesarea Produselor Expandate și Extrudate din Cereale

Consideratii generale 1.1.Scurt istoric Din cele mai vechi timpuri oamenii au constatat ca semintele unor plante sunt foarte hranitoare, se pot...

Materii Prime Vegetale - Mazarea - Pisum Sativum

Mazărea 1.Istoric Originara din Asia Mica si Asia Centrala, mazarea a fost cultivata in Antichitate de greci si romani in sudul Europei, de unde...

Alternative la Utilizarea Antibioticelor ca Promotori de Creștere la Animale

REZUMAT În ultimii ani există tot mai mult o tendinţă de înlocuire a antibioticelor furajere datorită posibilelor riscuri antrenate de folosirea...

Ai nevoie de altceva?