Silvicultura

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 44540
Mărime: 1.86MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.dr.M.Sc.ing. Norocel-Valeriu Nicolescu

Extras din document

CAPITOLUL 1.

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Definirea silviculturii. Părţi componente

După cum indică şi etimologia cuvântului, silvicultura se ocupă de cultura pădurii, fiind definită

actualmente în Europa drept ştiinţa aplicativă care se ocupă cu îndrumarea ecosistemelor forestiere în

scopul satisfacerii nevoilor societăţii (produse şi servicii) într-un mod ecologic durabil. Pentru realizarea

acestui obiectiv, silvicultura utilizează şi integrează teoreme, teorii, principii şi metode ale ecologiei,

biologiei şi economiei, aşa cum acestea rezultă din pădurile naturale sau spontane (xxx, 1996).

Termenul de silvicultură s-a format în limba română din două cuvinte de origine latină: silva-silvae -

pădure şi cultura-culturae - cultivare.

Noţiunea de pădure derivă din latinescul palus-paludis (baltă), de la care s-a preluat acuzativul

paludem, care a trecut la palude iar apoi, prin inversiune (padule) şi rotacism s-a ajuns la românescul pădure

(Drăcea, 1923).

Pădurile, împreună cu terenurile destinate împăduririi, care servesc nevoilor de cultură, producţie sau

administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, formează fondul forestier

(xxx, 1996).

Considerată atât ştiinţă cât şi artă (Boppe, 1889; Jacquot, 1931; Nyland, 1996), silvicultura a fost

definită în ţara noastră în sens larg şi în sens restrâns. În sens larg, silvicultura tratează problemele privind

crearea şi îngrijirea pădurilor, recoltarea şi valorificarea produselor obţinute, precum şi organizarea şi

administrarea întregului proces de gospodărire (Negulescu, în Negulescu et al., 1973). În sens restrâns însă,

silvicultura se ocupă numai de cultură propriu-zisă a pădurilor, adică de (a) întemeierea lor pe cale naturală

sau artificială, (b) conducerea şi ameliorarea acestora în timpul dezvoltării lor, precum şi de (c) recoltarea

lemnului şi a celorlalte materii prime produse (Negulescu, în Negulescu et al., 1973). De aceea, se consideră

că silvicultura este compusă din două părţi distincte:

1. Silvobiologia (biologia pădurii, silvologia), care se ocupă cu studiul pădurii din punctul de vedere al

organizării şi funcţionării acesteia. Silvobiologia include:

- studiul elementelor constituente ale pădurii şi al modului său de organizare;

- studiul legilor şi proceselor care guvernează viaţa pădurii.

2. Silvotehnica (silvicultură aplicată, ecologie forestieră aplicată – Smith et al., 1997), care studiază

metodele tehnice folosite pentru întemeierea (regenerarea), îngrijirea-conducerea şi exploatarearegenerarea

pădurii în conformitate cu natura acesteia şi cu sarcinile gospodăriei silvice.

În mod evident, cele două componente menţionate se împletesc şi se condiţionează reciproc, definind

caracterul unitar şi specific al silviculturii (Negulescu, în Negulescu et al., 1973).

1.2. Scurt istoric al silviculturii

Primele informaţii cu caracter silvic sunt întâlnite în diverse tratate de botanică forestieră, aşa cum este

monografia coniferelor din Elveţia De arboribus coniferis resiniferis (Belon, 1563), precum şi în lucrarea Le

théâtre de l’agriculture et menage des champs a genevezului Olivier de Serres (1600) (xxx, 1977).

În general, paternitatea ştiinţelor silvice la nivel mondial este atribuită francezului Henry-Louis

Duhamel du Monceau care, între 1755 şi 1767, a publicat impresionanta lucrare (în cinci volume) Traité

complet des bois et forêts, din care primul volum se intitulează Traité des arbres et arbustes qui se cultivent

en France en pleine terre (1755) (xxx, 1977). În Marea Britanie, rolul de precursor al ştiinţelor silvice pe

glob este atribuit lui John Evelyn, autor al lucrării Silva, or a discourse of forest trees and the propagation of

timber in His Majesty’s Dominions (1664).

Chiar dacă numeroase lucrări apărute în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea

(Silvicultura oeconomica – Hans von Carlowitz, 1713; Anweisung zur Holzzucht für Förster – Georg Ludwig

Hartig, 1791; Anweisung zum Waldbau – Heinrich Cotta, 1816) au inclus diverse aspecte ale silviculturii,

totuşi primul curs clasic de Silvicultură este cel datorat profesorilor francezi Bernard Lorentz şi Adolphe

Parade (Cours élémentaire de culture des bois) şi publicat în anul 1837.

Epicentrul silviculturii moderne este, fără îndoială, Germania sfârşitului de secol al XVIII-lea şi

începutului de secol al XIX-lea, unde au apărut şi s-au dezvoltat primele unităţi de învăţământ forestier de

diverse niveluri, cum sunt:

1. Şcoli de maiştri silvici, la Werningerode-Ilsenburg (Harz) (înfiinţată de von Zanthier în 1763), Zilbach

(Saxa - înfiinţată de Heinrich Cotta în 1785), respectiv Hungen (Hessa, a lui Georg Ludwig Hartig şi

înfiinţată în 1789);

2. Academii silvice, la Berlin (1821), Eisenach (1830), Münden (1868);

3. Catedre cu profil silvic sau facultăţi forestiere propriu-zise la universităţile din Berlin (1770), Göttingen

(1775), Freiburg im Breisgau (1787), Tübingen (1817), Giessen (1825) etc. (Hough, 1878; Badré, 1977;

EUROFOR, 1998).

Celălalt pol al silviculturii mondiale l-a constituit Franţa, unde Bernard Lorentz, primul silvicultor

francez absolvent în Germania, a înfiinţat în 1824 Şcoala regală forestieră de la Nancy.

Şcolile silvice germane şi franceză au contribuit determinant la înfiinţarea facultăţilor sau

universităţilor cu profil silvic de la Stockholm-Suedia (1828), Gorki-Rusia (1848), Lisabona-Portugalia

(1855), Zürich-Elveţia (1855), Lampen-Socken-Finlanda (1859), Petrovsk (Moscova)-Rusia (1865),

Vallombrosa-Italia (1869), Copenhaga-Danemarca (1869), Viena-Austria (1875) etc. (Hough, 1878).

În România, prima şcoală cu profil silvic a fost înfiinţată lângă Bucureşti în anul 1850, având trei

profesori francezi. După numeroase transformări (desfiinţată în 1853, după plecarea cadrelor franceze,

reînfiinţată şi înglobată în Şcoala de Agricultură de la Pantelimon respectiv Herăstrău între 1862 şi 1883,

transformată în Şcoală Specială de Silvicultură între 1883 şi 1886 etc.), aceasta şi-a dobândit statutul de

instituţie de învăţământ superior numai în 1901, odată cu acceptarea la examenul de admitere numai a

absolvenţilor de liceu cu bacalaureat (Popovici, 1920, Negulescu, în Negulescu şi Ciumac, 1959; Ivănescu,

1972; Giurescu, 1976).

Preview document

Silvicultura - Pagina 1
Silvicultura - Pagina 2
Silvicultura - Pagina 3
Silvicultura - Pagina 4
Silvicultura - Pagina 5
Silvicultura - Pagina 6
Silvicultura - Pagina 7
Silvicultura - Pagina 8
Silvicultura - Pagina 9
Silvicultura - Pagina 10
Silvicultura - Pagina 11
Silvicultura - Pagina 12
Silvicultura - Pagina 13
Silvicultura - Pagina 14
Silvicultura - Pagina 15
Silvicultura - Pagina 16
Silvicultura - Pagina 17
Silvicultura - Pagina 18
Silvicultura - Pagina 19
Silvicultura - Pagina 20
Silvicultura - Pagina 21
Silvicultura - Pagina 22
Silvicultura - Pagina 23
Silvicultura - Pagina 24
Silvicultura - Pagina 25
Silvicultura - Pagina 26
Silvicultura - Pagina 27
Silvicultura - Pagina 28
Silvicultura - Pagina 29
Silvicultura - Pagina 30
Silvicultura - Pagina 31
Silvicultura - Pagina 32
Silvicultura - Pagina 33
Silvicultura - Pagina 34
Silvicultura - Pagina 35
Silvicultura - Pagina 36
Silvicultura - Pagina 37
Silvicultura - Pagina 38
Silvicultura - Pagina 39
Silvicultura - Pagina 40
Silvicultura - Pagina 41
Silvicultura - Pagina 42
Silvicultura - Pagina 43
Silvicultura - Pagina 44
Silvicultura - Pagina 45
Silvicultura - Pagina 46
Silvicultura - Pagina 47
Silvicultura - Pagina 48
Silvicultura - Pagina 49
Silvicultura - Pagina 50
Silvicultura - Pagina 51
Silvicultura - Pagina 52
Silvicultura - Pagina 53
Silvicultura - Pagina 54
Silvicultura - Pagina 55
Silvicultura - Pagina 56
Silvicultura - Pagina 57
Silvicultura - Pagina 58
Silvicultura - Pagina 59
Silvicultura - Pagina 60
Silvicultura - Pagina 61
Silvicultura - Pagina 62
Silvicultura - Pagina 63
Silvicultura - Pagina 64
Silvicultura - Pagina 65
Silvicultura - Pagina 66
Silvicultura - Pagina 67
Silvicultura - Pagina 68
Silvicultura - Pagina 69
Silvicultura - Pagina 70
Silvicultura - Pagina 71
Silvicultura - Pagina 72
Silvicultura - Pagina 73
Silvicultura - Pagina 74
Silvicultura - Pagina 75
Silvicultura - Pagina 76
Silvicultura - Pagina 77
Silvicultura - Pagina 78
Silvicultura - Pagina 79
Silvicultura - Pagina 80
Silvicultura - Pagina 81
Silvicultura - Pagina 82
Silvicultura - Pagina 83
Silvicultura - Pagina 84
Silvicultura - Pagina 85
Silvicultura - Pagina 86
Silvicultura - Pagina 87
Silvicultura - Pagina 88
Silvicultura - Pagina 89
Silvicultura - Pagina 90
Silvicultura - Pagina 91
Silvicultura - Pagina 92
Silvicultura - Pagina 93
Silvicultura - Pagina 94
Silvicultura - Pagina 95
Silvicultura - Pagina 96
Silvicultura - Pagina 97
Silvicultura - Pagina 98
Silvicultura - Pagina 99
Silvicultura - Pagina 100
Silvicultura - Pagina 101

Conținut arhivă zip

  • Silvicultura.pdf

Alții au mai descărcat și

Influența Lucrărilor Solului Asupra Producției de Porumb

I. INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB 1.1. Importanţa culturii porumbului Porumbul este una din principalele cereale ale...

Gazonul - Știință și Artă

ISTORIC. IMPORTANTA. ROL Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective...

Evolutia Cresterii Porcilor la Ingrasat

INTRODUCERE Integrarea în Uniunea Europeană a impus adaptarea producţiei cărnii de porc la cerinţele pieţii comunitare care solicită o calitate...

Proiectarea Unui Adapost cu o Capacitate de 25 Vaci de Lapte

În conditiile existente din tara noastra, cresterea bovinelor, în general, si a vacilor de lapte în special, constituie o problema vitala si...

Animalele de Macelarie si Tehnologia Aprecierii Lor si Animale destinate Productiei de Carne

Dintre alimentele de origine animala, carnea ocupa locul principal. Acest fapt se datoreste valorii nutritive foarte ridicate, gustului si...

Grâul de Toamnă

A.GRÂUL DE TOAMNĂ 1. PLATELE PREMERGATOARE a.Foarte bune: leguminoase anuale şi perene, inul de ulei şi fibre, rapiţa, cartofii de vară. b.Bune:...

Fabricarea Pastelor Fainoase

Fabricarea pastelor fainoase Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa, cu sau fara adios de alte materiale...

Factorii Climatici in Viata Padurii

LUMINA Cel mai important în viata pădurii este lumina fără de care fotosinteza nu are loc. La limita exterioară a atmosferei pământului...

Te-ar putea interesa și

Silvicultura

Après avoir longtemps hésité sur le sujet de mon mémoire de licence en ce qui concerne le domaine spécialisé à investiguer, je me suis penchée sur...

Necesitaea Utilizarii Topografiei in Silvicultura

1. Introducere Conform etimologiei cuvantului (din limba greaca, topos = loc si graphien = a desena, a scrie), Topografia este una din stiintele...

Valorificări ale Reziduurilor Solide Organice în Agricultură și Silvicultură

1.UTILIZAREA NĂMOLURILOR DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI A GUNOIULUI DE GRAJD Fertilitatea solului este detreminată de...

Silvicultura si Produsele Padurii - Macesul

Cap. I Prezentare generală Măceşul, cu denumirea ştiinţifică Rosa canina, aparţine de genul Rosa, cu circa 200 de specii, existente în regiunile...

Valorificarea Deseurilor Provenite din Industria Lemnului si Silvicultura

Motivatia lucrarii Poluarea a apărut odată cu dezvoltarea primelor aşezări urbane, sub influenţa factorului antropic. Iniţial, produsele poluante...

Silvicultura - Ocol Silvic

Capitolul I SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Localizarea Ocolului Silvic in spaţiul geografic şi administrativ Situat în extremitatea...

Silvicultura si Produsele Padurii

Capitolul 1.Structura fondului forestier Prezentare generala Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu....

Silvicultura si Produsele Padurii in Judetul Gorj

I. CADRUL NATURAL Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de...

Ai nevoie de altceva?