Tehnologia Culturilor Silvice

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 33758
Mărime: 198.76KB (arhivat)
Publicat de: Mitrofan Busuioc
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. I Familiarizarea cu statiunea didactico-experimentala a colegiului agricol taul
  2. 1. Caracteristica generala a Colegiului Agrico Taul
  3. 2. Conditiile climaterice pe anul precedent
  4. 3. Relieful si flora
  5. 4. Schemele organizarii gospodariei
  6. 5. Tipurile de terenuri a Colegiului Agricol Taul
  7. 6. Specializarea gospodariei
  8. 7. Caracteristica solurilor Colegiului Agricol Taul
  9. 8. Studierea culturilor de cimp a Colegiului Agricol Taul
  10. II Caracteristica generala a ocolului silvic si pepenierei
  11. 1 Amenajarea ocolului silvic si pepenierei
  12. 2. Organizarea teritoriului
  13. 3. Colectarea fructelor si semintelor
  14. 4. Caracteristica speciilor si modul de inmultire
  15. 5. Indeplinirea lucrarilor de ingrijire in ocolul silvic si pepeniera
  16. 6 scoaterea butasilor
  17. 7. Punerea la pastrare
  18. 8. Lucrarile de baza ale solului
  19. 9. Semanatul si plantatul culturilor silvice
  20. III Cercetarea stiintifica a parcului dendrologic
  21. - parcul de jos
  22. 1. studierea caracteristicii generale a parcului dendrologic
  23. 2. caracteristica landsaftului zonei individuale-parcul de jos
  24. 3. speciile exotice preyente in parcul de jos
  25. 4. starea actuala
  26. 5. propuneri pentru ameliorare
  27. IV Instructaj la protectia muncii
  28. 1. Tehnica securitatii pentru doborirea arborilor
  29. 2. Instructaj la protectia muncii pentru curatatorii de craci

Extras din curs

FAMILIARIZAREA CU STATIUNEA DIDACTICO-EXPERIMENTALA A COLEGIULUI AGRICOL TAUL

1. Caracteristica generala a gospodariei (localitatea, distanta de la punctele de realizare a productiei, aprovizionarea cu combustibil, ingrasaminte etc).

In partea de Nord a Republicii Moldova este amplasat Colegiul Agricol din Taul.

Aceasta gospodarie are mult success pentru autodezvoltare datorita specialistilor care ii produc, terenurilor multproductive si centrului raional in vecinatate, care doar la o distanta de 6 km permite a fi punct de realizare a productiei si de aprovizionare cu combustibili si piese de schimb. Un dezavantaj este atunci cind este necesitatea de material semincer, deoarece universitatile seminologice ASP “Porumbeni” si ASP “Selectia” se afla la distante mult mai mari decit orasul Donduseni ceea ce sporeste progresiv cheltuielile

2. Conditiile climaterice pe anul precedent

Teritoriul Colegiului Agricol Taul are o clima temperat continentala cu iarna blinda si scurta (temperature medie a lunii ianuarie -3- -5 grade C)

Zona de nord este o zona agroclimatica in functie de particularitatile climei, conditionate de altitudinea apsoluta si de formele locale de relief. Aceasta zona se caracterizeaza printr-o clima moderat calduroasa subumeda.

Cantitatea precipitatiilor atmosferice variaza anual in limitele 500-600mm.

Din suma anuala de pricipitatii circa 75-80% ii revin perioadei calde (aprilie-noiembrie) si numai 20-25% perioadei reci (decembrie-martie). Depunerile de toamna-iarna sunt indelungate cu intensitati mici. Cele de primavera-vara sunt de scurta durata in forma de averse.

3. Relieful si flora

Teritoriul din Nordul republicii precum si teritoriul Colegiului Agricol din Taul este predominat de pante cu inclinatii diferite care variaza intre 2-5 grade. Pe aceste terenuri inclinate prin scurgerea apelor de precipitatii apele provenite din topirea zapezilor sau a apelor de irigatie se formeaza eroziunea de apa care spala de pe suprafata solului partea ei cea mai fertile, formind adincituri ripi si adduce la inlaturarea terenurilor agricolelor din folosire.

Pe terenurile slab erodate recolta plantelor de cultura scade cu 10-30%, pe mijlocii erodate cu 30-50% sip e puternic erodate cu 50-70%. Aceasta problema este prezenta si in tara sip e tot globul pamintesc. Numai in Moldova pierderea partiala a recoltei alcatuieste 25 mii tone de floarea soarelui, 50 mii tone de griu toamna, 100 mii tone de porumb si 150 mii tone de sfecla de zahar.

Eroziunea provoaca pagume foarte mari si anume:

- se distruge stratul fertil de sol

- se inrautatesc insusirile fizice si compozitia chimica a solului

- se inceteaza activitatea biotei solului

- se micsoreaza continutul humusului si elementelor nutritive

- se vatameaza semanaturile pe pante

- se inrautatesc conditiile de lucru a masinelor agricole etc.

Flora acestor gospodarii este specifica zonei de stepa. Pe cimpurile arabile a Colegiului Agricol de o suprafata de 279.5 ha sunt semanate anual cu culture cerealiere, tehnice si legumenoase. Care au conditiile favorabile pentru dezvoltare. Cea mai mare suprafata de teren ocupa plantatiile de livezi care constituie 67.6ha si este cea mai mare sursa de venit. Plantatiile forestiere sunt reprezentate pe o suprafata de 4.6 ha care-l constituie parcul dendrologic din Taul. El are peste 150 specii de arbori, arbusti si liane, din care aproximativ 100 sunt exotice. Materialul saditor fiind adus, la vremea respective din Odesa, dar speciile sunt originale din America de Nord, Europa, Seberia, Japonia etc.

In trecut pe linga o dendroflora bogata in parc se observa si o mare diversitate de flori care conversa biodiversitatea floristica.

In prezent aceasta biodiversitate a disparut, dar in ultimii ani se observa o reinviere, apar flori de care ne bucura ochii.

Colectia parcului din Taul unica de felul ei, constituie un bun al poporului si o mindrie a Republicii. Iata de ce parcul din Taul este declarat rezervatie naturala si se afla sun ocrotirea statului.

I PRINCIPII GENERALE ALE AMENAJARII

Amenajarea padurilor, ca stiinta si practica a organizarii si conducerii structural-functionale a padurilor în conformitate cu cerintele ecologice, economice si sociale ale silviculturii, se bazeaza pe conceptul dezvoltarii durabile

Unitati teritoriale de amenajament si unitati de gospodarire

1. Unitati teritoriale de amenajament

Activitatea de amenajare a padurilor se organizeaza, de regula, pe întreprinderi pentru silvicultura.

Premergator amenajarii padurilor, limitele întreprinderilor pentru silvicultura se analizeaza de catre detinatorii de paduri. În aceasta analiza, se va tine seama de urmatoarele criterii de constituire:

a) Limitele întreprinderilor pentru silvicultura se vor suprapune pe linii naturale sau artificiale permanente în corespundere cu limita de proprietate sau detinator;

b) Suprafata întreprinderilor pentru silvicultura va fi conform actelor normative in vigoare.

Ocolul silvic este unitatea teritoriala de baza pentru care se elaboreaza un amenajament silvic.

Ocoalele silvice se pastreaza de regula în limitele lor actuale, în situatiile în care în suprafata ocoalelor silvice s-au produs schimbari care afecteaza profound reglementarile existente, se procedeaza la reconsiderarea limitelor ocoalelor silvice respective. Daca aceste schimbari afecteaza un singur ocol silvic si suprafata acestuia ramîne sub limitele prevazute conform actelor normative în vigoare, padurea respectiva se ataseaza la ocoalele silvice vecine, asemanatoare din punct de vedere al conditiilor naturale.

Preview document

Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 1
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 2
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 3
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 4
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 5
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 6
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 7
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 8
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 9
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 10
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 11
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 12
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 13
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 14
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 15
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 16
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 17
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 18
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 19
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 20
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 21
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 22
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 23
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 24
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 25
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 26
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 27
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 28
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 29
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 30
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 31
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 32
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 33
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 34
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 35
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 36
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 37
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 38
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 39
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 40
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 41
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 42
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 43
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 44
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 45
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 46
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 47
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 48
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 49
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 50
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 51
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 52
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 53
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 54
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 55
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 56
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 57
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 58
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 59
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 60
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 61
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 62
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 63
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 64
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 65
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 66
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 67
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 68
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 69
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 70
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 71
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 72
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 73
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 74
Tehnologia Culturilor Silvice - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Culturilor Silvice
    • darea de seama pract.tehn .doc
    • Microsoft Word.doc

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Pădurilor

TEMA 1.1. - AMENAJAREA PĂDURILOR ÎN CONTEXTUL SILVICULTURII CU ŢELURI MULTIPLE. SARCINILE , BAZELE ŞI PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PĂDURILOR CU...

Entomologie

ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Entomologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul insectelor. Denumirea ştiinţei provine de la grecescul entomon – insectă...

Arhitectura peisajului

♦CAPITOLUL I♦ 1.1. EVOLUŢIA ARHITECTURII PEISAJELOR Enumerarea celor mai vestite grădini şi parcuri cunoscute din antichitate şi pâna în prezent...

Agrotehnică

INTRODUCERE Agrotehnica, după Gh. Ionescu Şişeşti, este ştiinţa factorilor de vegetaţie şi în primul rând a celor legaţi de sol, a modului de...

Pedologie

CAPITOLUL I PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU ŞI IMPORTANŢĂ 1.1. Obiectul de studiu al Pedologiei Pedologia (de la cuvintele greceşti “pedon - sol” şi...

Mașini agricole

Sa se intocmeasca o tehnologie de mecanizare pentru cultura fasole cunoscand suprafata cultivata de 304 Ha in doua etape semanat. FASOLE...

Silvicultură

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Definirea silviculturii. Părţi componente După cum indică şi etimologia cuvântului, silvicultura se...

Tehnologia culturii plantelor de câmp și horticole II

TCP CURS 1 AGROTEHNICA SPECIALA A LEGUMELOR Agrotehnica speciala a legumelor are ca obiective principale cunoasterea principalelor grupe de...

Te-ar putea interesa și

Efectele Fertilizării Asupra Productivității Agricole

INTRODUCERE Am ales tema „Efectele fertilizării asupra productivităţii agricole” deoarece consider că ar fi interesant, dar mai ales util, să...

Analiza pieței lemnului pe picior în OS Moldovița în vederea îmbunătățirii indicatorilor activității economice

Capitolul I 1. Economie generală. Economia este ştiinţa care studiază sistemul activităţilor economice interdependente. Este vorba de studiul...

Amenajamentul pastoral al pajiștilor din comuna vulturești

Pajiștile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate...

Fertilitatea Solurilor Privind Implimentarea Agriculturii Ecologice

INTRODUCERE Deja suntem obişnuiţi cu peisajul persistent în compartimentele de produse agricole din centrele comerciale de prestigiu. Fructe...

Studiul fondului de protecție și producția arboretelor

INTRODUCERE Din tot învelişul organic al planetei pădurea ocupă un loc aparte, datorită varietăţii atît vegetală cît şi animală. Pădurea este o...

Împăduriri

În vederea folosirii raţionale a potenţialului productiv al fondului forestier, a sporirii capacităţii de producţie şi protecţie a pădurii este...

Politică europeană în domeniul energiei - energia regenerabilă - analiză a politicii publice

Energia a devenit un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică şi progresul societăţii în ansamblu...

Pepinieră mijlocie

Pentru satisfacerea nevoilor de puieti pe specii si sortimente in vederea executarii lucrarilor anuale de impaduriri din cuprinsul Ocolului Silvic...

Ai nevoie de altceva?