Tehnologia de Cultivare a Lintei

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Tehnologia de Cultivare a Lintei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

INTRODUCERE

Lintea face parte din ordinul Leguminosales.

Importanţa ei constă în conţinutul ridicat de proteină al seminţelor (38 %) conferindu-le o valoare alimentară ridicată. Valoarea proteică ridicată a boabelor, este echivalentă uneori ca proteinele de origine animală.

Proteina din boabele leguminoaselor care o digestibilitate ridicată şi nu formează acizi urici a căror acumulare în organism este dăunătoare.

Pentru a realiza, cantitativ, 1 kg de proteină animală, se consumă 5 – 7 kg proteină vegetală. Folosirea în proporţii mari în alimentaţia umană a proteinei vegetale ar ridica mult raţia proteică a oamenilor şi inclusiv randamentul producţiei agricole.

Pe lângă proteine seminţele de linte conţin hidraţi de carbon (30 %), grăsimi (20 %), vitamine, săruri minerale, care le întăresc valoarea alimentară.

Seminţele de linte sunt folosite în alimentaţia omului.

Produsele secundare au un conţinut ridicat de proteină depăşind de 10 ori conţinutul de proteină din cereale.

În asolament este ca bun premărgător pentru majoritatea plantelor, în special a cerealelor. Deoarece îmbogăţesc solul cu azot, azotul rămas în sol este de formă organică, uşor accesibil, având o acţiune lentă prelungită.

1. REZUMATUL LITERATURII

1.1 INFORMAŢIE DESPRE CULTURĂ

1.1.1 Importanţa, suprafeţe de însămânţare şi recolta în lume, republică.

Boabele de linte sunt folosite în alimentaţia omului, în diferite preparate, la fabricarea unor sortimente de salam şi ciocolată. Făina de linte se poate adăuga în proporţie de 10 – 12 % în făina de grâu la prepararea pâinii.

Boabele se pot folosi şi în hrana animalelor, uruite sau întregi, lintea mărunţită se dă la păsări.

Paiele şi pleava sunt fine ca la mazăre şi conţin 9 – 12 % proteină, fiind consumate integral de animale.

Pe glob lintea se cultivă pe circa 3,1 milioane hectare având o productivitate de 7,6 q/ha, din care peste 70 % în Asia (2,4 mlioane hectare). Ţări mari cultivatoare de linte sunt : India (1,1 mil. ha), Turcia (750 mii ha) etc. În România se cultivă circa 1000 hectare linte.

În ţara noastră lintea practic nu se cultivă, ea se cultivă doar pe loturile de pe lângă casă.

1.1.2 Caracteristica botanică

Lintea face parte din tribul Vicieae, genul Lens, care cuprinde numeroase specii. Cultivată, este Lens culinaris Medic (sin Ervum lens L., Lens esculentum Moench etc.), care se împarte în: ssp. macrosperma Bar (plante de 40 – 70 cm şi bobul de 6 – 9 mm diametru) şi ssp. microsperma Bar. (20 – 40 cm şi bobul de 2 – 4 mm diametru). Fiecare subspecie cuprinde mai multe varietăţi. Se cultivă biotipuri din ssp. macrosperma var. Numularia, care are seminţe verzi gălbui, rar marmorate şi cotiledoane galbene.

1.1.3. Particularităţile biologice

Lintea germinează la 4 – 5 0C, având răsărire hipogeică.

Rădăcina este de tipul II, dar mai puţin dezvoltată decât la mazăre, cu pivotul mai subţire, având partea de pătrundere mai redusă, ramificaţiile secundare sunt mai numeroase şi se dezvoltă mai devreme, iar ramificaţiile de ordinul I se apropie de lungimea pivotului principal şi se apropie de grosimea pivotului principal.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Cultivare a Lintei.doc