Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 30108
Mărime: 2.92MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Robu

Extras din document

ROTAȚIA

Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea frigului să răsară, să înfrăţească şi să se călească pentru a rezista peste iarnă. În plus, planta de grâu are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mică de străbatere în profunzimea solului şi de absorbţie a substanţelor nutritive din sol.

Plante foarte bune premergătoare pentru grâu:

+

Plantele bune premergătoare pentru grâu:

Nu se recomandă să fie amplasat grâul după:

– culturi care lasă solul sărac în apă şi elemente nutritive, cum ar fi

– orz (din cauza bolilor şi dăunătorilor comuni)

– lucernă sau pajişti semănate (culturi care lăstăresc puternic după desfiinţare şi care lasă solul uscat)

– mazărea

– fasolea

– borceagul

– rapiţa de toamnă

– inul pentru ulei

– inul pentru fibră

– cartoful timpuriu şi de vară

– trifoiul

– cânepa pentru fibră

– muştarul

– năutul

– bobul

– sfecla pentru sămânţă

– porumbul pentru masă verde

– tutunul

– macul

– coriandrul

– anasonul

– chimenul

– soia

– sfecla pentru zahăr

– sfecla pentru furaj

– cartoful de toamnă

– floarea-soarelui

– porumbul pentru boabe şi pentru siloz

– cânepa pentru sămânţă

 sorgul

 iarba de Sudan

 meiul

plante, cultivate pe suprafeţe restrânse:

Monocultura de grâu este acceptată, de regulă, numai 2 ani şi numai la culturile destinate consumului; în nici un caz nu se va amplasa grâul după grâu, pe suprafeţele destinate producerii de sămânţă sau pe terenurile infestate puternic cu boli.

FERTILIZAREA

2,3 – 3,3 kg N

 consumul specific de elemente nutritive este relativ redus: .1,1 – 1,8 kg P₂O₅

1,9 – 3,7 K₂O

/100 kg boabe + paiele aferente.

Azotul

 îngrăşămintele minerale:.....Fosforul

Potasiul

 îngrăşămintele organice: gunoiul de grajd semifermentat și mustul de gunoi

- sunt bine valorificate de cultura grâului;

- pot fi aplicate direct în cultura grâului, sau, mai frecvent, la planta premergătoare (porumb, sfeclă), urmând ca grâul să beneficieze de efectul remanent;

- dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grâului sunt de 15 - 20 t/ha;

- încorporate sub arătură;

- sporurile de recoltă pot depăşi 1.500 kg boabe/ha.

- influenţează dezvoltarea vegetativă a plantelor;

- formarea de plante viguroase, mai înalte, bine înfrăţite, cu frunze late, de culoare verde-închis;

- favorizează procesul de fotosinteză, formarea componentelor de producţie, conţinutul boabelor în substanţe proteice;

- mărimea optimă a dozelor de azot este cuprinsă între 50 şi 160 kg/ha.

- echilibrează efectul azotului;

- îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare, cădere şi boli;

- favorizează dezvoltarea sistemului radicular şi înfrăţirea;

- îmbunătăţeşte calitatea recoltei, grăbeşte maturitatea;

- mărimea dozei de fosfor: între 60 şi 120 kg/ha;

- încorporat în mod obişnuit sub arătură.

- favorizează sinteza glucidelor;

- sporeşte rezistenţa la ger, cădere şi boli;

- se pot aplica 40 - 80 kg K₂O/ha;

- încorporat sub formă de sare potasică sub arătură sau sub formă de îngrăşăminte complexe, la pregătirea patului germinativ.

 aplicarea amendamentelor calcaroase

LUCRĂRILE SOLULUI

Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune condiţii.

În cazul premergătoarelor timpurii:

–.după recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel .mult 1 - 2 zile întârziere)

– în continuare, solul se ară imediat, la 20 - 22 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa stelată

– în situaţiile în care solul este prea uscat şi nu se poate ara imediat sau prin arătură se scot bulgări mari, .atunci se efectuează numai o lucrare de dezmiriştit şi se aşteaptă căderea unor precipitaţii ceva mai .importante, care să permită o arătură de .calitate.

–..grâul nu necesită arături prea adânci, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea .terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate .bulgări; în condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18 - 20 cm adâncime.

–.până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea .terenului, distrugerea buruienilor care răsar; lucrările sunt efectuate la noi, cel mai adesea, cu grapa .cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili şi lamă nivelatoare; se recomandă ca primele lucrări să .fie făcute perpendicular sau oblic faţă de direcţia arăturii, pentru a asigura nivelarea terenului.

–.pregătirea patului germinativ se face chiar înainte de semănat, prin lucrări superficiale cu .combinatorul (de preferat) sau cu grapa (grapa cu discuri în agregat cu grapa reglabilă şi lamă .nivelatoare); de regulă, se recomandă ca această ultimă lucrare să fie efectuată perpendicular pe .direcţia de semănat.

Preview document

Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 1
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 2
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 3
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 4
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 5
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 6
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 7
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 8
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 9
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 10
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 11
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 12
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 13
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 14
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 15
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 16
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 17
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 18
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 19
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 20
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 21
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 22
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 23
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 24
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 25
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 26
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 27
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 28
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 29
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 30
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 31
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 32
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 33
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 34
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 35
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 36
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 37
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 38
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 39
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 40
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 41
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 42
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 43
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 44
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 45
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 46
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 47
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 48
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 49
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 50
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 51
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 52
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 53
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 54
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 55
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 56
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 57
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 58
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 59
Tehnologia de cultivare la grâul de toamnă - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia de cultivare la graul de toamna.pdf

Alții au mai descărcat și

Cultura Grâului

Capitolul I INTRODUCERE 1.1 Importanţa grâului Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari...

Optimizarea structurii activitatilor in cadrul exploatatiei SC Agrifor SRL

Introducere Dimensionarea optima a activitatilor este necesara intr-o exploatatie agricola deoarece aceasta pune la dispozitia managerului...

Semănatul

ABSTRACT Agricultura este la ora actuală o problemă majoră în economia ţărilor Uniunii Europene. Productivitatea mare obţinută printr-o mecanizare...

Studierea Epocilor de Semănat a Orzului de Toamnă după Mazăre la Boabe

Introducere Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potential înalt de productivitate. De aceea în condițiile Republicii...

Bolile și dăunătorii mărului

ARGUMENT Mărul este specia pomicolă cea mai atacată de boli și dăunători având peste 80 de boli și peste 60 de dăunători. Motiv pentru care se...

Combaterea integrata a buruienelor

I. IMPACTUL BURUIENILOR ASUPRA BIOCENOZEI Buruienile „din culturile agricole sunt plante întâlnite în lanurile cultivate, străine de specia, soiul...

Managementul afacerilor

Introducere Prezentarea societăților CULTIVAREA LEGUMELOR - CULTURĂ DE TOMATE ÎN SERĂ 1.Descrierea societății Numele firmei: SC. AGROSM. SRL...

Tehnologia de Cultivare a Graului

Istorie Grâul este originar din Asia de sud-vest. Au fost gasite cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost...

Ai nevoie de altceva?