Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 5010
Mărime: 206.25KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Productia horticola este structurata:

- 35% legume si pepeni

- 35% cartofi

- 17% fructe

- 13% struguri

Productia medie de fructe raportata la productia UE:

- 9.3% prune

- 3.6% mere

- 2.2% cirese

- 1% alte fructe

Productia de legume raportat la UE:

- 22.8% pepeni

- 17.9% varza

- 12.3% vinete

- 4.9% ceapa

- 2.1% tomate

- 3% alte legume

Calitatea produselor alimentare

ISO 8402 din 1994: calitatea este ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui

produs sau serviciu, care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface cerintele

explicite (exprimate direct) sau implicite (care se subinteleg) ale clientului.

Caracteristicile produselor in general, clasificare:

- Caracteristici tehnice – insusiri legate de valoarea de intrebuintare a

produsului, conferindu-I acestuia potentialul de a satisface anumite nevoi

ale consumatorului. Aceste caracteristici sunt masurabile cu mijloace

tehnice specific.

- Caracteristici psiho-senzoriale – se refera la efectele de ordin esthetic,

organoleptic si ergonomic (ergonomia = stiinta miscarilor) pe care le au

produsele asupra consumatorilor prin forma, culoare, grad de confort etc.

- Caracteristica de disponibilitate reflecta aptitudinea produselor de a-si

realiza functiile utile de-a lungul duratei lor de viata.

- Caracteristici economice si tehnico-economice – exprimate printr-o serie de

factori precum: costul de productie, pretul, randamentul, cheltuieli de

transport etc.

- Carcateristici de ordin social – efectele sistemelor tehnologice de realizare

asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii fizice si psihice a

oamenilor.

- Caracteristici de baza – caracteristicile principale ale produsului.

- Caracteristici secundare – pot sa lipseasca sau sa fie realizate la niveluri

inferioare, reducadu-se astfel cheltuielile inutile, fara ca gradul de utilitate

al produselor sa fie semnificativ afectat.

In esenta calitatea unui produs este aptitudinea acestuia de a satisface nevoile

consumatorilor sau utilizatorilor sai, dar in aceiasi masura ea reprezinta ansamblul

elementelor corporale si acorporale ale produsului ce declanseaza actul de

cumparare.

Q = calitatea

Q = (satisfactia adusa de produs) / (satisfactia dorita de client)

Q<1 – subcalitate, produs slab

Q=1 – calitate normala, produs bun

Q>1 – supercalitate, produs foarte bun.

Deferentieri calitative ale produselor alimentare:

Calitatea produselor alimentare prezinta o serie de particularitati rezultate din

specificitatea produselor alimentare, si anume:

- Caracterul instabil si alterabil;

- Actiunea lor asupra sanatatii umane;

- Placerea de a le consuma, determinate de calitatile lor senzoriale.

Din punct de vedere al consumatorului calitatea unui aliment reprezinta sinteza

asa ziselor calitati partiale ale acestuia.

Calitatile partiale:

- Igienica sau sanitara – un aliment nu trebuie sa fie nociv, nu trebuie sa

prezinte toxicitate chimica si bacteriologica.

- Nutritional si dietetic – aptitudinea unui aliment de a satisface nevoile

fiziologice necesare existentei oamenilor. Se masoara prin continutul in

protein, glucide, lipide, vitamine, saruri minerale si se caracterizeaza printro

dimensiune cantitativa si una calitativa. Aspectul cantitativ il reprezinta

valoarea energetic exprimata in Kcal sau KJ iar aspectul calitativ este dat de

compozitia alimentelor si in special de echilibrul dintre protein, lipide,

glucide si de originea lor animal, vegetala, biologica.

- Calitatea organoleptica – aptitudinea alimentului de a produce placer celui

care il consuma, aceasta rezulta din senzatiile vizuale, tactile, gustative si

olfactive care variaza de la un individ la altul in functie de obiceiurile

alimentare.

- Calitatea de folosire este data de comoditatea in utilizarea alimentului si de

usurinta de preparare si conservare.

Preview document

Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 1
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 2
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 3
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 4
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 5
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 6
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 7
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 8
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 9
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 10
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 11
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 12
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 13
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 14
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 15
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 16
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 17
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 18
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 19
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 20
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 21
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 22
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 23
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 24
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 25
Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Tehnologie si Control in Industria Prelucrarii Fructelor
    • c1.pdf
    • c2.pdf
    • c4.pdf
    • c5.pdf
    • c6.pdf

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Pădurilor

TEMA 1.1. - AMENAJAREA PĂDURILOR ÎN CONTEXTUL SILVICULTURII CU ŢELURI MULTIPLE. SARCINILE , BAZELE ŞI PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PĂDURILOR CU...

Entomologie

ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Entomologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul insectelor. Denumirea ştiinţei provine de la grecescul entomon – insectă...

Pedologie

OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII 1.1. OBIECTUL PEDOLOGIEI Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului (din...

Curs Apicultura

-Importanta cresterii albinelor Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in evolutia vietii pe pamant. Inca din indepartatele...

Tehnologia Maltului si a Berii

MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA BERII 1. Orzul Orzul este materia primă tradiţională pentru fabricarea berii, fiind puţin pretenţios din...

Tehnologia Vinului

Denumirea de OENOLOGIE îşi are originea în cuvintele greceşti ”oenos-vin”  şi ”logos-vorbire”, în sens mai larg ”ştiinţa vinificaţiei”. De fapt...

Apicultura

Noile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si complexe.Cine vrea astazi sa exporte un produs apicol trebuie sa acorde...

Bonitarea Terenului

Calitatea terenurilor. Definire. Concepţii 1.Să ne definim termenii ! _________ Teritoriu Groza, 2005 - Porţiune de spaţiu ocupată de o...

Ai nevoie de altceva?