Tipografie Horticola

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 9614
Mărime: 4.30MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

Introducere 2

OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE 2

Capitolul 1 3

UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIMI, SUPRAFEŢE ŞI UNGHIURI UTILIZATE ÎN TOPOGRAFIE 3

1.1. Unităţi de măsură pentru lungimi şi suprafeţe 3

1.2. Unităţi de măsură pentru unghiuri 4

1.3. Scara topografică 6

Capitolul 2 8

ELEMENTELE TOPOGRAFICE ALE TERENULUI 8

2.1. Lucrări topografice de jalonare 10

2.1.1. Intersecţia a două aliniamente 12

2.2. Jalonarea unui aliniament când între punctele extreme nu este vizibilitate 13

2.3. Jalonarea unui aliniament peste o vale 14

Capitolul 3 15

INSTRUMENTE ŞI TEHNICI PENTRU MĂSURAREA DIRECTĂ A DISTANŢELOR 15

3.1. Instrumente simple, de mica precizie, pentru masurarea directa a distantelor 15

3.2. Instrumente de precizie medie 17

3.3. Verificarea şi etalonarea ruletei şi a panglicii de oţel 18

3.4. Operatii la masurarea directa a distantelor 19

3.5. Ridicari topografice realizate cu ruleta sau cu panglica de otel, panglica de otel si echerele topografice (caiet) 21

Capitolul 4 24

TIPURI DE TEODOLITE UTILIZATE LA MASURATORI TOPOGRAFICE 24

4.1. Descrierea părţilor componente ale teodolitului 24

4.2. Teodolitul tahimetru Theo 020 A 25

4.3. Metode de măsurare a unghiurilor cu teodolitul 27

4.4. Măsurarea unghiurilor verticale 30

Extras din document

INTRODUCERE

OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA

LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE

Topografia este una din ramurile măsurătorilor terestre care se ocupă cu determinarea poziţiei în teren a detaliilor naturale şi artificiale de pe suprafaţa Pământului fără a ţine seama de curbura acestuia; iar cuvântul topografie este de origine greacă şi înseamnă în traducere exactă “scrierea locurilor” (topos = loc şi grafos = a scrie).

Topografia generală are ca obiect întocmirea planurilor şi hărţilor topografice de bază cu ajutorul ridicărilor topografie alcătuite din lucrări de teren (măsurători executate cu instrumente topografice) şi lucrări realizate în birou (calcule şi raportarea punctelor la scară).

Topografia inginerească se implică la transpunerea pe teren a proiectelor inginereşti studiate pe plan şi care au ca obiect: studiul tehnico-topografic, trasarea topografică, asigurarea topografo-inginereasă şi observaţiile inginereşti asupra deformaţiilor şi deplasărilor.

Studiul tehnico-topografic se realizează în faza de elaborare a proiectului de construcţie şi se referă la ridicarea topografică a suprafeţei destinate construcţiei, la redactarea planurilor topografice la scări mari şi foarte mari, necesare proiectării, la trasarea pe teren a căilor de comunicaţie (magistrale de alimentare cu apă, linii de transport energie electrică, drumuri, căi ferate etc.), la pregătirea topografică a proiectului în vederea aplicării pe teren, precum şi la ridicarea tehnico-edilitară din localităţi şi incinte industriale).

Trasarea proiectelor pe teren în vederea execuţiei presupune lucrări topografice care constau în: trasarea pe teren a axelor construcţiilor şi trasarea în detaliu a construcţiilor, ridicarea de execuţie pentru a se determina precizia aplicării pe teren a proiectului şi coordonatele reale, necesare întocmirii planului general cu construcţiile terminate.

Observaţiile inginereşti asupra deformaţiilor şi deplasărilor construcţiilor sunt lucrări inginereşti efectuate după un program bine stabilit atât în timpul execuţiei cât şi al exploatării investiţiei, cuprinzând: măsurarea tasărilor, determinarea deplasărilor orizontale, determinarea înclinărilor construţiilor înalte etc.

Lucrările de topografie aplicată sunt necesare aproape în toate ramurile economiei naţionale, astfel:

– în agricultură, pentru lucrări de organizare a teritoriului şi de ameliorare a unor suprafeţe prin: amenajări de albii, desecări, irigări etc.;

– în industria hidroenergetică sunt necesare lucrări topografice pentru determinarea amplasamentului barajelor şi hidrocentralelor, a suprafeţelor inundate de lacurile de acumulare, a capacităţii lacurilor etc.;

– pentru căile de comunicaţie – drumuri, căi ferate – lucrările topografice intervin atât la alegerea celor mai economice trasee, cât şi la amplasarea corespunzătoare a staţiilor şi nodurilor de cale ferată precum şi a construţiilor care deservesc materialul rulant;

– în industria extractivă – cărbuni, minereuri – pentru determinarea planurilor de străpungere a rocilor (galerii, tuneluri), pentru determinarea poziţiei şi mărimii stratului de zăcăminte, a amplasării construţiilor şi installaţiilor de suprafaţă etc.

Capitolul 1

UNITĂŢI DE MĂSURĂ

PENTRU LUNGIMI, SUPRAFEŢE ŞI UNGHIURI

UTILIZATE ÎN TOPOGRAFIE

După cum se cunoaşte în topografie pentru determinarea poziţiei planimetrice şi nivelitice a punctelor topografice se măsoară distanţe şi unghiuri.

De asemenea, putem afirma cu certitudine că progresul în ştiinţă şi tehnică, realizarea de produse de calitate, competitive, măsurarea mărimilor fizice şi, în general, orice activitate umană, sunt de neconceput fără mijloace de măsurare şi unităţi de măsură.

1.1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIMI ŞI SUPRAFEŢE

Data de 8 mai 1790 poate fi considerată ca fiind de început în ce priveşte introducerea sistemului metric întrucât atunci Adunarea constituantă a Franţei adoptă, la propunerea lui Talleyrand-Périgoud (1745-1838), un proiect de unificare a măsurilor iar în cadrul Comisiei formată din personalităţi franceze, se stabileşte ca unitatea de lungime să fie a zecea milioana parte (10-7) din sfertul meridianului pământesc; iar deputatul Claude Antoine Duvernois propune ca unitatea să se numească „metru” de la cuvântul grec metron = măsură.

Pentru fixarea bazei legale a noului sistem de măsuri, astronomii Jean Baptiste Délambre (1749-1822) şi Pierre Francois André Mechain (1744-1804) au realizat între 1792 şi 1798-1799 măsurarea arcului de meridian şi respectiv a diferenţei de latitudine dintre Dunkerque şi Barcelona.

La 27 iunie 1799, Convenţia din Paris stabileşte „metrul adevărat şi definitiv (443,295938 linii de toise: 1 toise=864 linii), egal cu valoarea a 40-a milioana parte a meridianului parizian (20 522 960 toise).

În anul 1867 s-a înfiinţat „Comitetul internaţional al măsurilor, greutăţilor şi monedelor” având ca scop militarea pentru adoptarea sistemului metric în întreaga lume.

A doua Conferinţă internaţională a Comisiei metrului (1875) cu o participare de 18 state europene şi 9 americane, stabilesc înfiinţarea Biroului internaţional de măsuri şi greutăţi care urma să fabrice şi să păstreze prototipurile etaloanelor de măsură din 1872. Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (Bureau International des Poids et mesures – BIPM) a fost creat prin convenţia metrului şi este amplasat în Pavilionul Breteuil, la Sévres, Franţa. În acest pavilion se află două etaloane, o bară standard alcătuită din 90% platină şi 10% iridiu pentru etalonul de lungime şi o greutate din acelaşi material pentru etalonul de masă.

Primele acte normative în domeniul verificării de măsuri în România sunt elaborate de Ştefan C. Hepites (1854-1922), la 4 august 1884, sub denumirea „Instrucţiunile pentru verificarea măsurilor şi greutăţilor metrice şi a instrumentelor de cântărire”.

Legea pentru aplicarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi în România apare în 5/18 martie 1906, reprezentând legea din 1864 semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu modificările aduse ulterior.

În 1951 se înfiinţează Institutul de Metrologie, care în 1957 se transformă în „Oficiul de Stat pentru metrologie”.

În anul 1956 ia fiinţă Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală O.I.M.L. la care ţara noastră era membru fondator.

Preview document

Tipografie Horticola - Pagina 1
Tipografie Horticola - Pagina 2
Tipografie Horticola - Pagina 3
Tipografie Horticola - Pagina 4
Tipografie Horticola - Pagina 5
Tipografie Horticola - Pagina 6
Tipografie Horticola - Pagina 7
Tipografie Horticola - Pagina 8
Tipografie Horticola - Pagina 9
Tipografie Horticola - Pagina 10
Tipografie Horticola - Pagina 11
Tipografie Horticola - Pagina 12
Tipografie Horticola - Pagina 13
Tipografie Horticola - Pagina 14
Tipografie Horticola - Pagina 15
Tipografie Horticola - Pagina 16
Tipografie Horticola - Pagina 17
Tipografie Horticola - Pagina 18
Tipografie Horticola - Pagina 19
Tipografie Horticola - Pagina 20
Tipografie Horticola - Pagina 21
Tipografie Horticola - Pagina 22
Tipografie Horticola - Pagina 23
Tipografie Horticola - Pagina 24
Tipografie Horticola - Pagina 25
Tipografie Horticola - Pagina 26
Tipografie Horticola - Pagina 27
Tipografie Horticola - Pagina 28
Tipografie Horticola - Pagina 29
Tipografie Horticola - Pagina 30
Tipografie Horticola - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Tipografie Horticola.doc

Alții au mai descărcat și

Creșterea Prepelițelor pentru Ouă și Carne într-o Fermă Agroturistică

INTRODUCERE Creşterea prepeliţelor de fermă are ca scop principal asigurarea bunăstării fermierilor si a populaţiei, în general, prin obţinerea de...

Trecerea de la Agrigultura Traditionala la Agricultura Durabila

1.Introducere Agricultura constituie din timpurile primordiale si pana azi un domeniu vital de activitate a omului. Rămâne unica sursă de hrană,...

Sistem Inteligent de Irigat

Tema prezentată în lucrarea de față are la bază satisfacerea necesității implementării unui sistem inteligent de irigat. Electronica este...

Managementul Intreprinderilor Agricole

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE MANAGEMENT 1.1. Etimologia şi definirea conceptului de management Managementul, sub aspectul elementelor sale de...

Tehnologii Agricole Comparate

Importanţa agriculturii (rol, funcţii) Factorii ecologici care acţionează în sistemul culturilor de câmp şi horticol Ecosistemul agricol →...

Biochimie

Cind o persoana merge, plaminii suplimenteaza celulele cu oxigen astfel incit acopera necesarul de ATP al organismului. DAR, ce se intimpla cind o...

Designul Ambalajelor

Un ambalaj de calitate trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe tehnice, constructive, economice şi de durabilitate. La acestea s-a adăugat o...

Subproduse Vegetale

Ca produse secundare de bază de la vinificaţie se consideră următoarele: — tescovina, care rezultă de la presarea strugurilor în cazul preparării...

Ai nevoie de altceva?