Torenți

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 5113
Mărime: 20.36MB (arhivat)
Cost: Gratis
An IV sem I

Cuprins

PROGRAMA ANALITICĂ

1. Introducere şi scopul disciplinei

2. Noţiuni de hidrostatică

a. Presiunea hidrostatică

b. Legea hidrostaticii

c. Presiuni şi forţe hidrostatice pe pereţi plani, verticali şi înclinaţi

3. Noţiuni de hidrodinamică şi hidraulică

a. Noţiuni cinematice şi geometrice

b. Ecuaţia lui Bernoulli

c. Pierderile de sarcină .

4. Scurgerea prin deversare

a. Tipuri de deversare

b. Lama deversantă

c. Adâncimile conjugate

Tipuri de deversoare:

B - deschiderea deversorului (baza mare)

b - lăţimea la bază

h - înălţimea de lucru a deversorului

α - fructul

m = ctg α

- lama deversntă

5. Mişcarea permanentă a apei în albii deschise

a. Mişcarea permanentă uniformă - aceasta înseamnă că viteza, panta şi

secţiunea sunt constante în lungul albiei

b. Mişcarea permanentă variată nu se înregistrează constanţa acestor

parametrii în lungul albiei

6. Morfologia torenţilor

a. Formaţii torenţiale

b. Ce este torentul

c. Ce este viteza torenţială

d. Fenomene şi procese torenţiale

7. Morfologia bazinelor hidrografice torenţiale

a. Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice

b. Parametrii reţelei hidrografice

8. Hidrologia bazinelor hidrologice torenţiale

£> Ploile torenţiale, durata, intensitatea, debitul maxim de viitură, materialul aluvionar antrenat şi transportat de curenţii de apă

9. Lucrări în bazinele hidrografice torenţiale

£< Amenajarea bazinelor hidrografice longitudinale: condiţii de rezistenţă şi stabilitate, lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal

Ι - lucrări transversale

ΙI - lucrări longitudinale: fixări de albie

III - lucrări de regularizare

IV - lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal

10.Concepţii, realizări şi preocupări în domeniul corectării torenţilor atât în România

cât şi în lume 11. Influenţa avalanşelor. Combaterea efectelor distructive ale acestora precum şi

prevenirea lor

Extras din document

INTRODUCEREA Şi ISTORIA INTRODUCERII TORENŢILOR ÎN ROMÂNIA

Dintr-o suprafaţă totală de aproximativ 237 000 km2 aproximativ 55% din relieful României este un relief de tip accidentat cu o orografîe pronunţată care prezintă aspect de torenţialitaie ridicată.

Stratul iitologic al acestui relief este alcătuit sau format din roci sedimentare sau din depozite de aluviuni care prezintă valori scăzute în privinţa rezistenţei la eroziune.

în concluzie stratul liţologic al acestor suprafeţe este puţin rezistent

Un factor important care contribuie într-o măsură hotărâtoare îa dezvoltarea accentuată a torenţilor este apa, mai ales cea căzută direct, adică apa din precipitaţii.

Intensitatea degradării stratului Iitologic este cu atât mai intensă cu cât regimul ploilor este mai agresiv, iar ploile căzute au o durată şi intensitate scăzută.

Au existat perioade în România (1825 - 1880) în care s-au făcut exploatări neraţionale ale fondului forestier. Exploatarea sălbatică a pădurilor a permis degradarea scoarţei terestre, a permis deteriorarea covorului vegetal şi a contribuit la lipsa fixării materialului degradat fizic şi alterat chimic pe versanţi.

Despăduririle masive au contribuit din plin la formarea de izlazuri comunale şi păşuni alpine, la pământuri sterpe neprotejate de învelişul vegetal şi a permis formarea unor viituri de apă şi noroi (material antrenat) de cele mai multe ori cu efect catastrofal.

Existenţa unui regim hidric bogat, precum şi a diferenţelor mari de temperatură (care conduc îa degradarea fizică şi alterarea chimică) permit o intensificare a proceselor de eroziune, favorizează degradările şi alunecările de teren.

Un alt factor care contribuie la sporirea torenţialitătii a fost folosirea unor agrotehnice deficitare de exploatare lemnoasă, ceea ce de fapt am putea denumi exploatare de tip colonial a fondului silvic.

Tot ca urmare a intensitatii proceselor ce se pot manifestafie la suprafata,

fie se pot dezvolta pe orizontul de sol contribuie la pierderea productivităţii solurilor.

în prezent în România sunt cuprinse în studii soiuri cu diferite bonităţi (aprecierea fertilităţii) pe o suprafaţă de maxim 2 mii. ha.

Fertilitatea solurilor pe suprafaţa menţionată este apreciată prin pierderea capacităţii, care ia valori de la 5 la 100%.

Prin cele menţionate şi arătate se arată cauzele ce generează pagubele economiei naţionale prin:

=> Scăderea fertilităţii solurilor, care poate fi parţială sau totală

=> Perturbarea regimului hidrologic al reţelei hidrografice precum şi a

materialului litologic de la suprafaţa terenului => Aproximativ 58% din materialul aluvionar provine de la versanţi şi terase4,

iar restul se regăseşte în scurgerile albiilor râurilor

Se poate interveni în privinţa mişcării efectelor negative generate în stratul litologic prin reîmpădurire. Reîmpădurirea efectuată restrânge şi limitează degradările şi alunecările de teren, însă nu le stopează.

Mişcarea transportului de aluviuni pe versanţi se poate face numai prin împădurire, fenomenul nu se stinge în totalitate, însă degradarea este simţitor încetinită.

Este ştiut faptul că reţeaua hidrografică se reface mult mai greu decât versanţii deoarece râurile (reţeaua hidrografică) sunt locurile de concentrare ale scurgerii, iar aici puterea curentului de apă la transport şi eroziune este ridicată. HISTEREZIS HIDROLOGIC

Histerezisul hidrologic este definit prin gradul de inversabilitate.

Se întâlnesc procese de eroziune avansate şi foarte avansate pe versanţi, acestea în lipsa factorului de mediu apa evoluează uneori lent sau accelerat, însă porţiunile de albie degradate sunt supuse în continuare dezechilibrului, adică evoluează.

Bazinele hidrografice ne apar ca o succesiune de segmente bine determinate ale mediului înconjurător.

în schema prezentată mai jos evidenţiam unele din segmentele bazinului hidrografic precum şi interdependenţa sau legăturile care se stabilesc între acestea.

Aceste segmente nu trebuie nu trebuie să fie considerate ca şi părţi inseparabile ale mediului fizico - geografic şi acestea nu trebuie privite numai sub aspectul suprafeţei de pe care formaţia hidrografică îşi colectează apele.

Aceste componente nu sunt independente ci sunt ansambluri de diferite ordine care sunt ierarhizate după legi naturale şi integrate funcţional.

Este vorba deci de un sistem de tip deschis în cadrul căruia se* realizează schimb de materie şi energie şi astfel printr-o abordare sistemică se pot determina intrările, ieşirile, transformările din sistem cu privire la energie şi materie.

La nivelul torenţilor intrările pot fi reprezentate de: apa care poate proveni din precipitaţii lichide şi solide. Precipitaţiile pot avea valori ridicate atunci când sunt însoţite de vânturi sau furtuni

Preview document

Torenți - Pagina 1
Torenți - Pagina 2
Torenți - Pagina 3
Torenți - Pagina 4
Torenți - Pagina 5
Torenți - Pagina 6
Torenți - Pagina 7
Torenți - Pagina 8
Torenți - Pagina 9
Torenți - Pagina 10
Torenți - Pagina 11
Torenți - Pagina 12
Torenți - Pagina 13
Torenți - Pagina 14
Torenți - Pagina 15
Torenți - Pagina 16
Torenți - Pagina 17
Torenți - Pagina 18
Torenți - Pagina 19
Torenți - Pagina 20
Torenți - Pagina 21
Torenți - Pagina 22
Torenți - Pagina 23
Torenți - Pagina 24
Torenți - Pagina 25
Torenți - Pagina 26
Torenți - Pagina 27
Torenți - Pagina 28
Torenți - Pagina 29
Torenți - Pagina 30
Torenți - Pagina 31
Torenți - Pagina 32
Torenți - Pagina 33
Torenți - Pagina 34
Torenți - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Torenti.doc

Alții au mai descărcat și

Ameliorarea Speciilor de Plop si Salcie

1. INTRODUCERE Cercetările urmăresc să îmbunătăţească continuu asortimentul de plop şi sălcii existente în cultură, introducînd sorturi noi, de...

Produse Forestiere

CURSUL NR 1 1ASPECTE GENERALE 1.1. Natura produselor nelemnoase şi definirea termenilor Produsele nelemnoase ale pădurii sunt resurse materiale...

Silvicultura

Arborele-element care face deosebirea dintre ecosistemul forestier si celelalte ecosisteme este arboreal.este cel mai important component al...

Silvicultura

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Definirea silviculturii. Părţi componente După cum indică şi etimologia cuvântului, silvicultura se...

Ecologie si Protectia Mediului

ECOLOGIA SI ECOLOGIA AGRICOLA 1.1 Ecologia 1.1.1 Concepte si definitii Ecologia este o ramura a biologiei care s-a dezvoltat ca stiinta a...

Împăduriri

I n t r o d u c e r e În ultimele decenii, în ţara noastră au fost publicate mai multe lucrări de o deosebită valoare didactică şi ştiinţifică în...

Exploatarea Pădurilor

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Rolul şi definirea exploatărilor forestiere Prin intervenţiile care se fac în arborete, în sensul...

Notiuni de Entomlogie

sunt viermi cu corp cilindric, filamentos, adesea subţiat la capete, uneori piriform sau sferic; cuticula prezintă false striuri inelare,...

Ai nevoie de altceva?