Torenti

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Torenti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Agronomie, Ecologie

Cuprins

PROGRAMA ANALITICĂ
1. Introducere şi scopul disciplinei
2. Noţiuni de hidrostatică
a. Presiunea hidrostatică
b. Legea hidrostaticii
c. Presiuni şi forţe hidrostatice pe pereţi plani, verticali şi înclinaţi
3. Noţiuni de hidrodinamică şi hidraulică
a. Noţiuni cinematice şi geometrice
b. Ecuaţia lui Bernoulli
c. Pierderile de sarcină .
4. Scurgerea prin deversare
a. Tipuri de deversare
b. Lama deversantă
c. Adâncimile conjugate
Tipuri de deversoare:
B - deschiderea deversorului (baza mare)
b - lăţimea la bază
h - înălţimea de lucru a deversorului
α - fructul
m = ctg α
- lama deversntă
5. Mişcarea permanentă a apei în albii deschise
a. Mişcarea permanentă uniformă - aceasta înseamnă că viteza, panta şi
secţiunea sunt constante în lungul albiei
b. Mişcarea permanentă variată nu se înregistrează constanţa acestor
parametrii în lungul albiei
6. Morfologia torenţilor
a. Formaţii torenţiale
b. Ce este torentul
c. Ce este viteza torenţială
d. Fenomene şi procese torenţiale
7. Morfologia bazinelor hidrografice torenţiale
a. Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice
b. Parametrii reţelei hidrografice
8. Hidrologia bazinelor hidrologice torenţiale
£> Ploile torenţiale, durata, intensitatea, debitul maxim de viitură, materialul aluvionar antrenat şi transportat de curenţii de apă
9. Lucrări în bazinele hidrografice torenţiale
£< Amenajarea bazinelor hidrografice longitudinale: condiţii de rezistenţă şi stabilitate, lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal
Ι - lucrări transversale
ΙI - lucrări longitudinale: fixări de albie
III - lucrări de regularizare
IV - lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal
10.Concepţii, realizări şi preocupări în domeniul corectării torenţilor atât în România
cât şi în lume 11. Influenţa avalanşelor. Combaterea efectelor distructive ale acestora precum şi
prevenirea lor

Extras din document

INTRODUCEREA Şi ISTORIA INTRODUCERII TORENŢILOR ÎN ROMÂNIA

Dintr-o suprafaţă totală de aproximativ 237 000 km2 aproximativ 55% din relieful României este un relief de tip accidentat cu o orografîe pronunţată care prezintă aspect de torenţialitaie ridicată.

Stratul iitologic al acestui relief este alcătuit sau format din roci sedimentare sau din depozite de aluviuni care prezintă valori scăzute în privinţa rezistenţei la eroziune.

în concluzie stratul liţologic al acestor suprafeţe este puţin rezistent

Un factor important care contribuie într-o măsură hotărâtoare îa dezvoltarea accentuată a torenţilor este apa, mai ales cea căzută direct, adică apa din precipitaţii.

Intensitatea degradării stratului Iitologic este cu atât mai intensă cu cât regimul ploilor este mai agresiv, iar ploile căzute au o durată şi intensitate scăzută.

Au existat perioade în România (1825 - 1880) în care s-au făcut exploatări neraţionale ale fondului forestier. Exploatarea sălbatică a pădurilor a permis degradarea scoarţei terestre, a permis deteriorarea covorului vegetal şi a contribuit la lipsa fixării materialului degradat fizic şi alterat chimic pe versanţi.

Despăduririle masive au contribuit din plin la formarea de izlazuri comunale şi păşuni alpine, la pământuri sterpe neprotejate de învelişul vegetal şi a permis formarea unor viituri de apă şi noroi (material antrenat) de cele mai multe ori cu efect catastrofal.

Existenţa unui regim hidric bogat, precum şi a diferenţelor mari de temperatură (care conduc îa degradarea fizică şi alterarea chimică) permit o intensificare a proceselor de eroziune, favorizează degradările şi alunecările de teren.

Un alt factor care contribuie la sporirea torenţialitătii a fost folosirea unor agrotehnice deficitare de exploatare lemnoasă, ceea ce de fapt am putea denumi exploatare de tip colonial a fondului silvic.

Tot ca urmare a intensitatii proceselor ce se pot manifestafie la suprafata,

fie se pot dezvolta pe orizontul de sol contribuie la pierderea productivităţii solurilor.

în prezent în România sunt cuprinse în studii soiuri cu diferite bonităţi (aprecierea fertilităţii) pe o suprafaţă de maxim 2 mii. ha.

Fertilitatea solurilor pe suprafaţa menţionată este apreciată prin pierderea capacităţii, care ia valori de la 5 la 100%.

Prin cele menţionate şi arătate se arată cauzele ce generează pagubele economiei naţionale prin:

=> Scăderea fertilităţii solurilor, care poate fi parţială sau totală

=> Perturbarea regimului hidrologic al reţelei hidrografice precum şi a

materialului litologic de la suprafaţa terenului => Aproximativ 58% din materialul aluvionar provine de la versanţi şi terase4,

iar restul se regăseşte în scurgerile albiilor râurilor

Se poate interveni în privinţa mişcării efectelor negative generate în stratul litologic prin reîmpădurire. Reîmpădurirea efectuată restrânge şi limitează degradările şi alunecările de teren, însă nu le stopează.

Mişcarea transportului de aluviuni pe versanţi se poate face numai prin împădurire, fenomenul nu se stinge în totalitate, însă degradarea este simţitor încetinită.

Este ştiut faptul că reţeaua hidrografică se reface mult mai greu decât versanţii deoarece râurile (reţeaua hidrografică) sunt locurile de concentrare ale scurgerii, iar aici puterea curentului de apă la transport şi eroziune este ridicată. HISTEREZIS HIDROLOGIC

Histerezisul hidrologic este definit prin gradul de inversabilitate.

Se întâlnesc procese de eroziune avansate şi foarte avansate pe versanţi, acestea în lipsa factorului de mediu apa evoluează uneori lent sau accelerat, însă porţiunile de albie degradate sunt supuse în continuare dezechilibrului, adică evoluează.

Bazinele hidrografice ne apar ca o succesiune de segmente bine determinate ale mediului înconjurător.

în schema prezentată mai jos evidenţiam unele din segmentele bazinului hidrografic precum şi interdependenţa sau legăturile care se stabilesc între acestea.

Aceste segmente nu trebuie nu trebuie să fie considerate ca şi părţi inseparabile ale mediului fizico - geografic şi acestea nu trebuie privite numai sub aspectul suprafeţei de pe care formaţia hidrografică îşi colectează apele.

Aceste componente nu sunt independente ci sunt ansambluri de diferite ordine care sunt ierarhizate după legi naturale şi integrate funcţional.

Este vorba deci de un sistem de tip deschis în cadrul căruia se* realizează schimb de materie şi energie şi astfel printr-o abordare sistemică se pot determina intrările, ieşirile, transformările din sistem cu privire la energie şi materie.

La nivelul torenţilor intrările pot fi reprezentate de: apa care poate proveni din precipitaţii lichide şi solide. Precipitaţiile pot avea valori ridicate atunci când sunt însoţite de vânturi sau furtuni

Fisiere in arhiva (1):

  • Torenti.doc

Alte informatii

An IV sem I