Viticultura

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Viticultura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 63 de pagini .

Profesor: Podrumar

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

SISTEMATICA VIŢEI DE VIE 5
Sistematica şi aria de răspândire a genurilor şi speciilor 5
Sistematica soiurilor 5
Clasificarea după direcţiile de producţie 5
Clasificarea după caracterele morfologice 7
PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICE ALE VIŢEI DE VIE 8
Particularităţile morfologice ale sistemului radicular 8
Particularităţile morfologice ale sistemului aerian 9
Butucul (trunchiul) sau tulpina 9
Partea ramificată (coroana) 9
Mugurii 10
Lăstarii şi copilii 10
Frunza 10
Cărceii 11
InflorescenŢa 11
Floarea 11
Polenul 12
Fructul 12
Sămănţa 13
PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE SI FIZIOLOGICE ALE VIŢEI DE VIE 14
Ciclul ontogenetic 14
Ciclul biologic anual 16
Particularităţi fiziologice privind nutriţia viţei de vie 18
Aprovizionarea cu apă 18
Aprovizionarea cu elemente nutritive 18
Elaborarea, transportul şi depozitarea produselor de sinteză 18
PARTICULARITĂŢI ALE ECOLOGIEI VITICOLE 20
Agroecosistemul viticol 20
Climatologie viticolă 21
Influenţa luminii. 21
Influenţa temperaturii 21
Influenţa umidităţii 22
Influenţa curenţilor de aer 22
PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR VITICOL 23
ÎNMULŢIREA GENERATIVĂ (SEXUATĂ) 23
ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ 23
Înmulţirea prin marcotaj 23
Înmulţirea prin prăbuşire 24
Înmulţirea prin micropropagare (in vitro) 24
Înmulţirea prin butăşire 26
Înmultirea prin butaşi nealtoiţi 26
Înmulţirea prin butaşi altoiţi 27
Particularităţile tehnologice de producere a materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată, liber de viroze 32
BAZELE TEHNOLOGICE ALE ÎNFIINŢĂRII PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 34
Tipuri de plantaţii şi de exploataţii viticole 34
Clasificarea plantaţiilor viticole în funcţie de orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea soiurilor şi direcţiile de producţie 34
Clasificarea plantaţiilor viticole în funcţie de volumul şi destinaţia producţiei rezultate 35
Clasificarea exploataţiilor viticole după gradul de specializare şi modul în care se implică în valorificarea producţiei de struguri 36
Moduri de cultivare a viţei de vie 36
Cultura semiprotejată 37
Cultura neprotejată 37
Alegerea amplasamentelor pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole roditoare 38
Condiţiile climatice 38
Condiţiile orografice şi pedologice 39
Condiţiile tehnico-economice şi organizatorice 39
Proiectarea tehnologică în vederea înfiinţării plantaţiilor viticole roditoare 40
Alegerea şi amplasarea soiurilor 43
Alegerea şi amplasarea soiurilor roditoare 43
Alegerea portaltoilor 44
Tehnologia de înfiinţare a plantaţiilor viticole roditoare 44
ÎNTREŢINEREA PLANTAŢIILOR VITICOLE TINERE 47
ÎNGRIJIREA ŞI EXPLOATAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 51
TĂIERILE APLICATE VIŢEI DE VIE 51
DIRIJAREA ŞI LEGATUL COARDELOR 57
REFACEREA DESIMII PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 59
CORECTAREA RESURSELOR TROFICE 60
FERTILIZAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE PE ROD 60
CORECTAREA REACŢIEI SOLULUI 62
CORECTAREA RESURSELOR HIDRICE 62
PROTECTIA FITOSANITARĂ A PLANTAŢIILOR VITICOLE RODITOARE 64
RECOLTAREA STRUGURILOR 65

Extras din document

DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA VITICULTURII

DEFINIŢIA VITICULTURII

Termenul de viticultură ca denumire derivă etimologic din două cuvinte latineşti, adaptate specificului limbii noastre, şi anume: vitis (viţă de vie) şi cultura, ae (îngrijire, cultivare).

Viticultura, ca domeniu ştiinţific, s-a consolidat pe baza materialului informaţional din practica viticolă (rod al multor generaţii de viticultori), şi datorită dezvoltării ştiinţelor fundamentale (fizică, chimie şi biologie), parcurgînd traseul de la acumulări de cunoştinţe şi experienţã pînă la generalizări, principii şi legi. Prin urmare, viticultura ca ştiinţă, se poate defini ca fiind studiul particularităţilor biologice şi productive ale viţei de vie şi stabilirea tehnologiilor în funcţie de soi şi areal, pentru obţinerea unor producţii mari de struguri, cu valoare alimentară ridicată, în condiţii de profit.

Viticultura tehnologică (Vt), modernă (specializată), comparativ cu cea tradiţională foloseşte şi lansează soluţii tehnologice (St), în succesiune cronologică (Sc) şi în concordanţă cu particularităţile genetice ale soiurilor (Pg) şi oferta ecologică din areal (Oe), pentru obţinerea unor producţii de struguri ridicate (cantitativ şi calitativ), relativ constante şi sănătoase, în condiţii de profit.

Viticultura tehnologică ca disciplină didactică transmite informaţii privind particularităţile biologice şi tehnice ale viţei de vie pentru deprinderea acestei îndeletniciri.

Viticultura este o ştiinţă de sinteză. Ea apelează la alte ştiinţe: botanică, fiziologie şi biochimie vegetală, genetică şi ameliorare, agrometeorologie, agrochimie, pedologie, agrotehnică, îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, management, marketing ş.a.

Viticultura se poate diviza în Viticultură generală şi Viticultură specială. Viticultura generală cuprinde informaţii privind bazele biologice şi tehnice comune ale viţei de vie. Viticultura specială include informaţii privind particularităţile biologice şi tehnologice ale soiurilor, tehnologiile diferenţiate care asigură valorificarea superioară a întregului potenţial al soiurilor şi arealelor.

IMPORTANŢA VITICULTURII

Importanţa social economică

Sursă de existenţă. Mecanizarea redusă a unor lucrări (tăierile şi legatul) determină ca viticultura să necesite un consum ridicat de muncă anual (în Franţa 257 - 729 ore / ha; în România 1800 - 2000 ore / ha).

Sursă de profit. Un hectar de viţă de vie poate asigura obţinerea unui profit ridicat. El este variabil de la an la an, în funcţie de soi, sistemul de cultură şi centrul viticol.

Dezvoltarea industriilor. Pentru cultivarea viţei de vie se folosesc cantităţi importante de materiale, substanţe chimice, maşini şi utilaje, viticultura beneficiind astfel de evoluţia tehnologică a industriilor de vârf.

Furnizor de materii prime.

- Strugurii - consum in stare proaspată sau prelucrata ( sucuri, compoturi

dulceturi, si vinuri)

-Vinul -obţinerea de vermuturi, şampanie, distilate.

- seminţele - extragerea uleiurilor.

-Tescovina - îngrăşământ organomineral.

- Coardele eliminate prin tăieri -îngrăsământ,lemn de foc.

Valorificarea terenurilor slab productive. Viţele sunt plante bine echipate morfo-fiziologo-biochimic, cu posibilităţi de a folosi condiţiile naturale terenurile în pantă, terenurile erodate şi nisipurile

Protecţia terenurilor şi solurilor. - Combaterea eroziunii prin terasare ;creşterea proporţiei de suprafaţă utilă (plantată).

Rol peisagistic. Frumosul, care caracterizează podgoriile în general, nu are numai funcţie odihnitoare, de tihnă, ca cea pe care o manifestă un parc natural, ci şi pe aceea de răscolire a tuturor forţelor din om, pentru că în frumosul unei podgorii se reflectă biruinţa omului.

Importanţa alimentară şi terapeutică a strugurilor şi produselor din struguri

- valoare energetică (potenţial caloric ridicat, între 60 - 116 kcal. la 100 g) prin conţinutul de zaharuri(150-300 g/l de must) care se asimilează repede şi contribuie la refacerea capacităţii de efort a omului, indispensabil pentru funcţiile muşchiului cardiac şi ale sistemului nervos central.

-valoare alcalinizantă, prin existenţa acizilor care de-termină formarea de carbonaţi şi fosfaţi, contribuind la menţinerea echilibrului acido-bazic. Strugurii, prin conţinutul variat de săruri,

- valoare remineralizatoare, potasiu (cel mai important element din miez), calciu, magneziu, fosfor;

- importanţă vitaminizantă la 100 g substanţă proaspătă 8 - 12 mg vitamina C, 20 - 25 mg vitamina B2, 0,1 mg provitamina A ş.a., punându-se în evidenţă 10 vitamine.

- importanţă terapeutică: efect antiinflamator; tratarea formelor uşoare de reumatism; efect antitumoral , anticancerigen; antialergic

Fisiere in arhiva (1):

  • Viticultura.doc