Aplicații ale SM și cromatografiei

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 39319
Mărime: 570.59KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionel Ciucanu

Extras din document

Considerații teoretice

Cromatografia este una din cele mai importante tehnici de separare a diferitelor substanțe dint-un amestec cu aplicabilitate în chimia organică și anorganică, biochimie, biologie, etc.

Pe lângă calitățile deosebite de tehnică de separare, cromatografia se aplică cu deosebit succes și în chimia analitică ca metodă de evaluare calitativă și cantitativă a componentelor celor mai complexe amestecuri.

Astăzi există un număr foarte mare de metode de separare care folosesc cele mai variate fenomene fizice și chimice. Majoritatea metodelor de separare se bazează pe distribuția diferențiată a componentelor din probă între doua faze în contact sau pe viteza de migrare diferențiată într-un câmp electric, magnetic, termic sau gravitațional.

Metodele de separare cromatografice fac parte din acele metode care folosesc repartiția diferențiată a componentelor unui amestec într-un sistem bifazic. Distribuția componentrlor între două faze în contact stă și la baza distilării (g - l), sublimării (g - s), extracției (l - l), cristalizării (l - s) etc., dar cromatografia se deosebește de acestea prin aceea că una din faze este staționară (lichidă sau solidă), iar cealaltă este mobilă (gazoasă sau lichidă). Din această cauză, separarea cromatografică este determinată atât de distribuția interfazică, cât și de transferul de masă prin difuziune.

După starea de agregare a fazei mobile, cromatografia se împarte în cromatografia de gaze și de lichide.

Cromatografia de gaze se împarte după natura fazei stațonare în gaz - lichid și gaz - solid.

Cromatografia de lichide se împarte după modul în care se află dispusă faza staționară în cromatografie pe coloană la presiune atmosferică sau la presiune redusă și cromarografie pe suprafață plană cum ar fi hârtie sau strat subțire.

După factorii fizico - chimici care stau la baza separării avem cromatografie de lichide prin adsorbție, prin partiție, prin schimb ionic, prin perechi de ioni, prin excluziune sterică și prin afinitate.

Din punct de vedere istoric, cromatografia a fost folosită din cele mai vechi timpuri la purificarea apei. Termenul de cromatografie apare după anul 1903 când botanistul rus M.S. Tswett a separat clorofila A de B pe o coloană din sticlă umplută cu cretă. Din cauza spoturilor colorate care s-au obținut, tehnica a fost denumită cromatografie. Tehnica s-a mai folosit sporadic, dar după 1930 Kuhn și Lederer a reluat metoda și au extins-o și la substanțe necolorate. In anul 1938, Izmailov face prima descriere a cromatografiei în strat subțire și Taylor a cromatografiei prin schimb ionic pe zeoliți, în 1941 A.J.P.Martin a cromatografiei pe hârtie, în 1952 cromatografia de gaz-lichid, etc. Incepând cu 1960 a avut loc o nouă explozie a cromatografieie de gaz pe coloane capilare și a cromatografiei de lichide la presiune ridicată.

Au fost decernate două premii Nobel pentru chimie. Unul în 1948 lui A. Tiselius pentru contribuții la electroforeză și cromatografia de adsorbție, iar altul în 1952 lui A.J.P. Martin și R.L.M. Synge pentru inventarea cromatografiei de partiție.

Termeni de bază în cromatografie

La oricare din tehnicile cromatografice, proba se distribuie între cele două faze în conformitate cu o lege de distribuție care este caracterizată de o constantă de echilibru Ki care se definește astfel:

concentrația compusului i în faza staționară

Ki = (1)

concentrația compusului i în faza mobilă

Distribuția între cele două faze este determinată de reținerea reversibilă a componentelor probei pe faza staționară. Reținere fiind reversibilă o parte din componente vor trece înapoi în faza mobilă, tinzându-se spre o stare de echilibru. Din cauza trecerii permanente a moleculelor dintr-o fază în alta și a deplasării permanente a fazei mobile, moleculele componentelor se vor deplasa în faza mobilă, dezechilibrând sistemul. Pentru o reechilibrare parțială a sistemului, componentele din front vor fi reținute de faza staționară, iar cele din coadă vor trece în faza mobilă. In acest mod se realizează la dimensiuni geometrice mici și la timpi scurți, un număr mare de echilibre de repartiție.

Faza mobilă Faza staționară

probă (A + B) A B

Figura 1. Schema mecanismului de separare în cromatografie.

Aceste echilibre repetate duc pentru componentele cu constante de distribuție diferite la separarea lor sub forma unor benzi distincte (figura 1)

Timpul petrecut de un component în sistemul cromatografic de la introducere până la detector se numește timp de retenție (tR).

Acest timp de retenție se compune din două componente.

Una este timpul mort (tM) care reprezintă timpul petrecut de componente în gaza mobilă, iar cealaltă componentă este timpul de retenție ajustat (tR') care reprezintă timpul în care componentele sunt reținute în faza staționară. Astfel se poate scrie:

tR = tR' + tM (2)

După separarea, componentele sunt trecute într-un detector, care transformă cantitatea de substanță separată într-un semnal electric proporțional cu concentrația. Reprezentarea grafică funcție de timp a acestui semnal pentru un component se numește pic cromatografic, iar pentru mai multe componente se numește cromatogramă (figura 2).

Preview document

Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 1
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 2
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 3
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 4
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 5
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 6
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 7
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 8
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 9
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 10
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 11
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 12
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 13
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 14
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 15
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 16
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 17
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 18
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 19
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 20
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 21
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 22
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 23
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 24
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 25
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 26
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 27
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 28
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 29
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 30
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 31
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 32
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 33
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 34
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 35
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 36
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 37
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 38
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 39
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 40
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 41
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 42
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 43
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 44
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 45
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 46
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 47
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 48
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 49
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 50
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 51
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 52
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 53
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 54
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 55
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 56
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 57
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 58
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 59
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 60
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 61
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 62
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 63
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 64
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 65
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 66
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 67
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 68
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 69
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 70
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 71
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 72
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 73
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 74
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 75
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 76
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 77
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 78
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 79
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 80
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 81
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 82
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 83
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 84
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 85
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 86
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 87
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 88
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 89
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 90
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 91
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 92
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 93
Aplicații ale SM și cromatografiei - Pagina 94

Conținut arhivă zip

  • Curs 11 SM.doc
  • Curs 1-2.doc
  • Curs 12-13 SM.doc
  • Curs 14 SM.doc
  • Curs 3-4.doc
  • Curs 5-6.doc
  • CURS 7 SM.doc
  • CURS 8,9,10 SM.doc

Alții au mai descărcat și

Tesaturi din Fire de Sticla

Fire de sticla, tesaturi din fire de sticla INTRODUCERE Principii de obtinere. Procesul tehnologic de obţinere a fibrelor de sticlă cuprinde...

Potentialul Intern al Intreprinderii

Cuprinsul capitolului 1. Analiza gestiunii resurselor umane 2. Analiza gestiunii resurselor materiale otenţialul intern al întreprinderii se...

Reabilitarea zonelor limitrofe unităților industriale poluate

Capitolul 1 Introducere Aspecte generale privind poluarea mediului 1.1. Mediul ca sistem Mediul reprezintă totalitatea lucrurilor materiale,...

Topografie

NOŢIUNI DE BAZĂ ALE TOPOGRAFIEI 1 1.1. OBIECTUL, DEFINIŢIA ŞI RAMURILE MĂSURĂTORILOR TERESTRE Măsurătorile terestre sunt definite ca fiind un...

Clasificarea Ocupațiilor din România

În practica economică se utilizează SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICĂRI, care constituie componentele de bază ale SISTEMULUI INFORMATIONAL...

Caracterizarea Generala a Tricoturilor

Caracaterizarea generala a tricoturilor 1.1, Tricoturi, notiuni de baza Tricotul este un produs textil format din ochiuri legate intre ele sub...

Termotehnică

1. NOȚIUNI DE BAZĂ 1.1. Obiectul și metodele termotehnicii Termodinamica este un domeniu important al fizicii clasice, care se ocupă cu studiul...

Probleme Generale ale Fiabilității Mentenabilității și Disponibilității Sistemelor

Fiabilitatea este un aspect important în toate domeniile de activitate: aparatele casnice, automobilul, reţelele telefonice, livrările de energie,...

Te-ar putea interesa și

Analiza poluarii produsa de motoarele cu ardere internă

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Impactul automobilului asupra mediului În anul 2000 circulau în lume circa 800 de milioane de autovehicule, dintre...

Detectorii din Cromatografie - Studiu Compartiv

INTRODUCERE Analiza chimica cromatografica include mai multe metode de separare si totodata de analiza a componentilor amestecului din proba....

Studiul Catalizatorilor din Clasa Hidroxizilor Dubli Lamelari cu Ajutorul Retelelor Neuronale Artificiale

CAPITOLUL I. Stadiul actual al cunoasterii in domeniul utilizarii retelelor neuronale artificiale in inginerie chimica ( cataliza ecologica ) I....

Colorantul Sintetic Roșu 2G

I. INTRODUCERE Aditivii alimentari au fost folosiţi în prepararea şi păstrarea alimentelor încă din cele mai vechi timpuri. Insa, în ultimul...

Cromatografia de Gaze

CROMATOGRAFIA Cromatografia grupează o variată şi importantă grupă de metode care permit cercetătorului să separe compuşi foarte asemănători din...

Determinarea Alcoolilor din Whisky

INTRODUCERE Istoria whisky-ului se poate spune că începe odată cu trecerea oamenilor de la stadiul de vânători culegători, la cel de cultivator....

Cromatografie

Cromatografia a fost initiata în 1901 de botanistul rus Tswet, care a separat niste pigmenti vegetali pe o coloana umpluta cu carbonat de calciu,...

Vitamine liposolubile

1. Generalități Vitaminele sunt substanțe organice diferite ca structură și proprietăți, care au rol funcțional în doze mici, fiind indispensabile...

Ai nevoie de altceva?