Cultură și civilizație

CURSUL NR.1

CURS INTRODUCTIV

1.Conceptele de”cultura si civilizatie”.

2.Motivarea cursului pentru Asistenta Manageriala si Secretariat

Sectia de „Asistenta Manageriala si Secretariat” presupune parcurgerea unor

materii de stricta specialitate: tehnica de calcul si evidenta, contabilitate, drept administrativ, dar si materii indreptate spre completarea unor cunostinte de cultura generala-cum ar fi cursul de cultura si civilizatie sau cele de aprofundarea unor cunostinte de limba romana: vocabular, stilistica. Cursul nostru vizeaza cunoasterea unor etape, in sinteza, ale evolutiei in timp a civilizatiei umane, in general, si apoi, a civilizatiei si culturii romanesti.

Termenul de „cultura” vizeaza „Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in procesul muncii sociale desfasurate de-a lungul istoriei. / Faptul de a poseda cunostinte variate in diverse domenii; Totalitatea acestor cunostinte;nivel ridicat de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. Om de cultura=persoana care poseda un nivel intelectual ridicat. [Totalitatea lucrarilor intreprinse de om pentru ca telul sa produca roade. Se mai prezinta: plante de cultura, cultura virmilor de matase, cresterea in laborator a bacteriilor, cultura fizica etc.]

Termenul, asadar, este un neologism din limba franceza si vizeaza „ valorile materiale si spirituale” ale umanitatii create si pastrate in muzee, biblioteci sau in aer liber. Conceptul inglobeaza compartimentul stiintelor asa cum s-au dezvoltat de-a lungul epocilor; pe cel al artelor (cele sapte arte: literatura, pictura, sculptura, coregrafia, arhitectura, muzica, cinematografia), evolutia culturii materiale: mestesugurile traditionale si cele cu caracter de modern.

Conceptul de „civilizatie” constituie „nivel de dezvoltare a societatii si a culturii materiale atins de o formatie social-economica; stare a vietii sociale, economice si culturale a unui popor sau a unei epoci”.

Spre deosebire de „cultura”, „civilizatie” cuprinde in primul rand cultura materiala (numai, exclusiv) si mentalul unei societati transpus prin comportament, imbracaminte,aspiratii.

Civilizatia presupune atitudini, decizii, aspiratii, relatii ale omului cu statul, atitudinea statului asupra cetateanului.

Cele doua concepte se completeaza in primul rand prin alaturarea sintagmei in plan lingvistic si prin aceea de complementaritate.

Cultura particularizeaza forma de necesitate pentru om-intocmai ca cele necesare vietii: apa, aerul.

Existenta umana a cunoscut mari etape ale evolutiei culturii in intregul spatiu terestru.Sunt cunoscute forme stralucite ale culturii indiene, feniciene, aztece, grecesti, latine. Azi se vorbeste de cultura popoarelor chineza, japoneza, franceza, germana, romana sau cultura la nivel de continente: cultura europeana, africana,asiatica,latino-americana.

Cursul nostru vizeaza nu numai acumularea unor informatii, ci doreste sa formeze opinii, atitudini, comportamente, sa transforme „obiectul” in instrument de cunoastere intelectuala si de perfectionare a limbajului: imbogatirea vocabularului, formarea unui stil intelectual de comunicare.

Relatia cu artele presupune o actiune „cathartica”- cu urmari in planul desavarsirii omului.

Siintele contribuie la educarea paideica si impreuna se constituie intr-un Kalokagathon- respectiv personalitatea umana in relatie cu categoria estetica a frumosului. Treptele de civilizatie si cultura sintetizeaza de fapt, in diacronice cunoasterea unor modele pentru comparatie cu nivelul contemporan, pentru orientare si fixare intr-o structura. Prima parte a cursului va viza radacinile culturale ale traditiei romanesti pe fondul originii daco-romane, dupa care vom integra cultura si civilizatia romaneasca, marilor etape culturale ale evolutiei umanitatii.

Catharsis- purificare prin arta, desavarsire; paideia= educatie.

CURSUL NR.2

1.Specificul „civilizatiei” si „culturii dacice”.

2.Formarea poporului roman o sinteza culturala a dacilor si romanilor. Aspecte ale culturii romane (literatura, istorie, arhitectura,drept, sculptura).

Daco-getii erau un popor mare ce se intindea de la Nistru pana la Tisa si care era organizat in regiuni mari locuite de „clanuri autonome”. Grecii au fost surprinsi de daco-geti pentru ca acestia aveau credinta in nemurirea sufletului. Prin legenda il considerau pe Zamolxis rege si zeu, discipol al lui Pytagoras din Samos ce i-a reformat pe acestia in spiritul acestei filozofii. (Herodot spune totusi ca Zamolxe s-a nascut inaintea lui Pytagoras). Cert este ca grecii au fost impresionati de spiritualitatea daco-getilor. De fapt putem constata o „solidaritate a sediului cu nordul barbar.

Adevarul este ca din punct de vedere structural grecii aveau o cultura provenita din viata oraselor pe cand dacii aveau o viata satesca si specificul culturii lor provenea tocmai din acest specific. Daco-getii erau un popor sedentar, a caror ocupatie de baza era agricultura. Lucrau pamantul cu boii, caii erau intrebuintati la armata-cavalerie usoara foarte rapida. Apoi aveau turme mari de oi si capre (monumentele de la Adamclisi si Columna lui Traian dovedesc acest fapt). Existau mai multe clanuri-triburi: Buridava, Saci-dava, Napoca, Alboca, Apulum. Existau si orase aparute cu santuri sau ziduri de piatra.

Locuintele erau facute din piatra, din lemn, din nuiele cu pamant.Ovidiu vorbeste de aceste case pe care le numea colibe. Mai existau si bordeie in Moldova, Basarabia. La munte locuintele erau confectionate din lemn si piatra, inconjurate de case cu gard din uluci ascutite(vezi Columna). Casa avea doua camere, spre deosebire de bordeiul de la camp compus numai dintr-o camera. Femeile faceau gospodarie: macinau grau, carau apa cu vasul pe cap, se ingrijeau de copii, teseau panza (canepa, lana). La daci exista poligamie, barbatii aveau mai multe femei, intrbuintate ca niste sclave. Cei de langa Istru sau alte ape mai mari utilizau barci din lemn scobit si fabricau plase de prins peste. Barbatii purtau pantaloni din lana. Graul era pastrat in hambare subpamantene, iar tarina era mereu mutata ca sa se pastreze fertilitatea solului. Era foarte raspandita cultura vitei-de-vie-Strabo- pe timpul lui Burebista dar s-a distrus pentru ca dacii faceau exces. Iernile erau foarte aspre incat Dunarea si marea inghetau.

Foloseau fierul-la confectionat arme, sau lama plugului era facuta din fier. Foloseau carul cu patru roate cu spite. Armata era formata din cavalerie si pedestrasi. Pentu lichide foloseau amfore si buotaie. Graul era pastrat in amfore. Foloseau seceri pentru grau, cosoare pentru taiat via. Isi faceau mobila din lemn pentru casa(paturi, mese, scaune), linguri si vase de lemn sau lut pentru mancare. Mesele erau scunde asa cum sunt azi mesele taranilor nostri. Aveau si vase din aur si argint despre care se vorbeste in modul cum l-a primit Dromichete macedoneanul Lysimach sau se cunosc colectiile de aur gasite de Traian in pesterile de la Sarmizegetuza.