Curs Peisagistica - Gradini

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Curs Peisagistica - Gradini.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

1. Baroc:

a. Gradinile clasice franceze:

- Preluarea elementelor geomerice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorative;

- Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei (Amboise, Blois, Gaillon, Chenonceaux – terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat);

• Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de vanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile castelelor.

- Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii;

• Are loc progresul geometriei si perspectivei (ex: Boyceau, Mansart, le Notre – “Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art”).

- Sunt utilizate ca mijloace de compozitiei: axul central, parterre florale, boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul;

- Caracteristici:

• Parc pentru promenade, festivitati, spectacole;

• Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) – desene colorate din flori - mozaicuri;

• Geometria este imbogatita cu linia curba;

• Terase putindenivelate;

• Sistem de axe ce deschid perspective;

• Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mode de gandire, continuare a spatiului architectural in spatial gradinii;

• Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian (ex: Rond Point, Place d’Etoile);

• Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe, necesita intertinerea permanenta, dificila;

• Prototipul gradinii franceze: Parcul Versaille;

• Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court;

• Tratarea arhitecturala a compozitiei;

• Desfasurarea pe spatii vaste;

• Axa dominant central sustinuta de un canal de apa;

• Axe secundare perpendicular pe cea principala;

• Teren terasat, cu diferente mici de nivel;

• Simetrie fata de axe;

• Geometrie;

• Amenajare gradata;

• Alei rectilinii ierarhizate, piete stelate.

- Le Notre – figura remarcanta a epocii:

• Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce;

• Principii compozitionale:

- stabilirea unor proportii mari ale compozitiei;

- stabilireaperspective dominante;

- ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale;

- modelarea terenului;

- modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati geometric;

- realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente, cat si prin varietate;

- suprafete plane de apa – bazine si canale.

• Realizari:

- parcurile castelelor: Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, Saint-Cloud, Sceaux;

- gradinile: Tuilleries, Fontainbleau, Saint-Germain-en Laye.

b. Gradinile Italiene:

- Principii:

• Simetria;

• Organizarea arhitecturala a spatiilor;

• Legatura dintre cladire si gradina;

• Elementele decorative construite;

• Prezenta sculpturilor;

• Utilizarea vegetatiei tunse;

• Teren cu relief in panta sau accidentat;

• Amenajarea in terase succesive;

• Cu forme geometrice regulate;

• Sustinute de ziduri ornamentate;

• Legate prin scari si rampe;

• Compozitia arhitecturala – cu atenuarea schematismului rigid, dupa criteria ortogonale, caracteristic sec al XVI-lea;

• Trasee rectilinii sunt imbinate cu linii ample, curbe.

- S-a renuntat la excesiva disciplinare a arborilor, lasandu-I sa se dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o buna legatura cu peisajul ambiant;

- Dimensiunile gradinilor s-au marit, tinzand catre transformarea in parcuri;

- S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participand in masura mai mare la organizarea compozitiei;

- Si in ornamentatia gradinilor au aparut schimbari, reflectand gustul pentru bogatia decorului si pentru efectele pitoresti si scenografice specificeepocii baroce;

- Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor gradini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase;

- Au aparut grotele artificiale, fantanile cu stanci si “teatrele de apa” – compozitii arhitecturale in care se asociaza statui, roci si apa in miscare (jocuri hidraulice si musicale), integrate intr-o constructie decorativa cu niste (avand de obicei si functia de zid de sprijin);

- Gradinile sunt impresionante prin unitatea si armonia de ansamblu, precum si prin stralucirea si varietatea decorului, innobilat de numeroase opera de arta.

- Exemple:

• Gradinile Vilei Doria Pamphili (Roma);

• Gradina Vilei Aldobrandini (Frascatii) – arh. Maderno Carlo;

• Gradinile Boboli (palatal Pitti din Florenta) – arh. Peisagist Tribolo Niccola;

• Gradina Vilei Gamberaia (langa Florenta) – arh. Peisagist Capponi Family;

• Gradina Vilei Garzoni (Collodi) – arh. Peisagist Garzoni Romano;

• Isola Bella (insula in lacul Maggiore, amenajata in 9 terase) – arh. Peisagist Borromeo Count Carlo III.

c. Portugalia – sec XVII – un profil individual:

- Nu cultiva gradinile – patio;

- In micile gradini interioare, denumite “Alegretes”, intalnim teme specific portugheze, precum cea a bazinelor terasate;

- In spatele sursei de apa se afla, de obicei o cladire sau un perete acoperit cu ceramic colorata, cu acele “Azulejos” aduse de arabi in Europa;

• La inceput simple, aceste azulejos au fost apoi decorate cu flori, pasari sau arabescuri in culori vii, ca sa nu suplineasca lipsa florilor in gradina, in sezonul foarte cald;

• Atat de importanta era maniera in care se foloseau ca piese de décor aceste azulejos, incat ele determinau specificul unei gradini.

- Epoca Baroca este epoca privilegiata a gradinii europene.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curs Peisagistica - Gradini.doc