Curs peisagistică - grădini

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 3977
Mărime: 30.90KB (arhivat)
Publicat de: Denisa Dumitrache
Puncte necesare: 0

Extras din curs

1. Baroc:

a. Gradinile clasice franceze:

- Preluarea elementelor geomerice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorative;

- Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei (Amboise, Blois, Gaillon, Chenonceaux – terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat);

• Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de vanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile castelelor.

- Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii;

• Are loc progresul geometriei si perspectivei (ex: Boyceau, Mansart, le Notre – “Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art”).

- Sunt utilizate ca mijloace de compozitiei: axul central, parterre florale, boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul;

- Caracteristici:

• Parc pentru promenade, festivitati, spectacole;

• Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) – desene colorate din flori - mozaicuri;

• Geometria este imbogatita cu linia curba;

• Terase putindenivelate;

• Sistem de axe ce deschid perspective;

• Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mode de gandire, continuare a spatiului architectural in spatial gradinii;

• Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian (ex: Rond Point, Place d’Etoile);

• Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe, necesita intertinerea permanenta, dificila;

• Prototipul gradinii franceze: Parcul Versaille;

• Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court;

• Tratarea arhitecturala a compozitiei;

• Desfasurarea pe spatii vaste;

• Axa dominant central sustinuta de un canal de apa;

• Axe secundare perpendicular pe cea principala;

• Teren terasat, cu diferente mici de nivel;

• Simetrie fata de axe;

• Geometrie;

• Amenajare gradata;

• Alei rectilinii ierarhizate, piete stelate.

- Le Notre – figura remarcanta a epocii:

• Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce;

• Principii compozitionale:

- stabilirea unor proportii mari ale compozitiei;

- stabilireaperspective dominante;

- ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale;

- modelarea terenului;

- modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati geometric;

- realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente, cat si prin varietate;

- suprafete plane de apa – bazine si canale.

• Realizari:

- parcurile castelelor: Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, Saint-Cloud, Sceaux;

- gradinile: Tuilleries, Fontainbleau, Saint-Germain-en Laye.

b. Gradinile Italiene:

- Principii:

• Simetria;

• Organizarea arhitecturala a spatiilor;

• Legatura dintre cladire si gradina;

• Elementele decorative construite;

• Prezenta sculpturilor;

• Utilizarea vegetatiei tunse;

• Teren cu relief in panta sau accidentat;

• Amenajarea in terase succesive;

• Cu forme geometrice regulate;

• Sustinute de ziduri ornamentate;

• Legate prin scari si rampe;

• Compozitia arhitecturala – cu atenuarea schematismului rigid, dupa criteria ortogonale, caracteristic sec al XVI-lea;

• Trasee rectilinii sunt imbinate cu linii ample, curbe.

- S-a renuntat la excesiva disciplinare a arborilor, lasandu-I sa se dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o buna legatura cu peisajul ambiant;

- Dimensiunile gradinilor s-au marit, tinzand catre transformarea in parcuri;

- S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participand in masura mai mare la organizarea compozitiei;

- Si in ornamentatia gradinilor au aparut schimbari, reflectand gustul pentru bogatia decorului si pentru efectele pitoresti si scenografice specificeepocii baroce;

- Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor gradini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase;

- Au aparut grotele artificiale, fantanile cu stanci si “teatrele de apa” – compozitii arhitecturale in care se asociaza statui, roci si apa in miscare (jocuri hidraulice si musicale), integrate intr-o constructie decorativa cu niste (avand de obicei si functia de zid de sprijin);

- Gradinile sunt impresionante prin unitatea si armonia de ansamblu, precum si prin stralucirea si varietatea decorului, innobilat de numeroase opera de arta.

- Exemple:

• Gradinile Vilei Doria Pamphili (Roma);

• Gradina Vilei Aldobrandini (Frascatii) – arh. Maderno Carlo;

• Gradinile Boboli (palatal Pitti din Florenta) – arh. Peisagist Tribolo Niccola;

• Gradina Vilei Gamberaia (langa Florenta) – arh. Peisagist Capponi Family;

• Gradina Vilei Garzoni (Collodi) – arh. Peisagist Garzoni Romano;

• Isola Bella (insula in lacul Maggiore, amenajata in 9 terase) – arh. Peisagist Borromeo Count Carlo III.

c. Portugalia – sec XVII – un profil individual:

- Nu cultiva gradinile – patio;

- In micile gradini interioare, denumite “Alegretes”, intalnim teme specific portugheze, precum cea a bazinelor terasate;

- In spatele sursei de apa se afla, de obicei o cladire sau un perete acoperit cu ceramic colorata, cu acele “Azulejos” aduse de arabi in Europa;

• La inceput simple, aceste azulejos au fost apoi decorate cu flori, pasari sau arabescuri in culori vii, ca sa nu suplineasca lipsa florilor in gradina, in sezonul foarte cald;

• Atat de importanta era maniera in care se foloseau ca piese de décor aceste azulejos, incat ele determinau specificul unei gradini.

- Epoca Baroca este epoca privilegiata a gradinii europene.

Preview document

Curs peisagistică - grădini - Pagina 1
Curs peisagistică - grădini - Pagina 2
Curs peisagistică - grădini - Pagina 3
Curs peisagistică - grădini - Pagina 4
Curs peisagistică - grădini - Pagina 5
Curs peisagistică - grădini - Pagina 6
Curs peisagistică - grădini - Pagina 7
Curs peisagistică - grădini - Pagina 8
Curs peisagistică - grădini - Pagina 9
Curs peisagistică - grădini - Pagina 10
Curs peisagistică - grădini - Pagina 11
Curs peisagistică - grădini - Pagina 12
Curs peisagistică - grădini - Pagina 13
Curs peisagistică - grădini - Pagina 14
Curs peisagistică - grădini - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Curs Peisagistica - Gradini.doc

Alții au mai descărcat și

Fotogrametrie

Restituţia stereoscopică a fotogramelor stereogramei Restituţia stereoscopică a fotogramelor stereogramei (stereorestituţia fotogramelor) este...

Caracterizarea generală a tricoturilor

Caracaterizarea generala a tricoturilor 1.1, Tricoturi, notiuni de baza Tricotul este un produs textil format din ochiuri legate intre ele sub...

Tehnologii performante în textile

Problema optimizării şi raţionalizării tratamentelor preliminare ale materialelor tip bumbac, constituie o deosebită preocupare a cercetării...

Strategii de Analiza Datelor

Tipul de scala (n,o,i,p) Numarul de esantioane (unul, doua sau mai multe) Natura relatiilor dintre aceste esantioane (independente sau...

Calcul Tabelar - Microsoft Excel

CUPRINS .2 Lectia 1. Utilizarea aplicatiei Excel Aplicatia Microsoft Excel face parte din pachetul de programe Microsoft Office si este destinata...

Surse de Energie Alternative

notiunea de energie ↔ fizica unde aceasta este legata de o alta notiune si anune de lucru (lucru mecanic). „energie” ↔ cuvantul grecesc ergos =...

Prelucrarea Datelor

1.2.1.3 Relatii în bazele de date Schema de relatie: O denumire a relatiei, urmata de un set (multime) de perechi formate din atribute si...

Chestionarul

Chestionarul 1. Definirea chestionarelor Chestionarul este una dintre tehnicile cele mai frecvent utilizate în ştiinţele socio-umane. O anchetă,...

Te-ar putea interesa și

Experiența ecoturistică la nivel național și internațional

INTRODUCERE Actualitatea temei. Ecoturismul, ca fenomen social ce contribuie ladezvoltarea durabilă, reprezintă, în etapa actuală, domeniul de...

Evaluarea Potențialului de Dezvoltare a Ecoturismului

Patrimoniul natural al Republicii Moldova ca potenţial de dezvoltare a ecoturismului Republica Moldova, o ţară mică din sud-estul Europei, cu o...

Demers Strategic pt Mobexpert

I.Introducere 1.Contextul elaborarii strategiei Strategia de comunicare pentru marca Mobexpert a fost elaborata in vederea cladirii si...

Patrimoniul Turistic al Zonei Cobani-Costesti

INTRODUCERE Ramura turismului în Republica Moldova are o vechime de aproximativ 40 de ani. Perioada dezvoltării ei poate fi divizată convenţional...

Turismul în Republica Moldova

Introducere I Notiuni si tipuri de turism Turismul (de la termenul francez “tourisme”; tour-inseamna plimbare, vizita) in sensul larg al...

Ai nevoie de altceva?