Dreptul Afacerii

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 3 fișiere: pdf
Pagini : 121 în total
Cuvinte : 45878
Mărime: 1.55MB (arhivat)
Cost: Gratis
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Extras din document

Structura unitãtii de studiu:

I.1. Statul

I.2. Dreptul. Norma juridicã

Obiective specifice:

a. sã defineascã conceptul de stat si sã identifice elementele acestuia;

b. sã defineascã conceptul de normã juridicã si sã precizeze principalele diferente în raport cu celelalte categorii de norme sociale;

c. sã identifice principalele trãsãturi ale normelor juridice;

d. sã precizeze în ce constã structura internã si externã a normei juridice;

e. sã analizeze principalele categorii de norme juridice, potrivit cu clasificarea acestora;

f. sã explice principiile de bazã ale actiunii normelor juridice în timp, spatiu si asupra persoanelor;

g. sã formuleze întrebãri cu privire la materialul prezentat.

Cuvinte cheie: stat, putere de stat, normã juridicã, structurã logico-juridicã, neretroactivitate.

. Timp mediu necesar pentru asimilarea cunostintelor: 200’

Bibliografie selectivã: Ceterchi, Ioan, Craiovan, Ion, Teoria generalã a dreptului, Ed. All, Bucuresti, 1998. Craiovan, Ion, Tratat elementar de teoria generalã a dreptului, Ed.Universul juridic, Bucuresti, 2007, 2009. Popa, Nicolae, Teoria generalã a dreptului, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2005, 2008. Rãdulescu, Irina, Teoria generalã a dreptului, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010. Sãraru, Silviu-Cãtãlin, Elemente de teoria generalã a dreptului pentru învãtãmîntul economic, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2010. Voicu, Costicã, Teoria generalã a dreptului, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010. Codul civil.

3

I.1. STATUL

I.1.1. Notiunea de stat

Organizarea societãti umane este esentialã pentru asigurarea progresului sãu. Comunitãtile de oameni s-au organizat potrivit realitãtilor imediate de naturã socialã, economicã, politicã, culturalã. Acestea au imprimat organizãrii un anumit specific. Indiferent însã de particularitãti, traiul în comun a determinat elaborarea unor reguli de conduitã, atât pentru disciplinarea comportamentului indivizilor, cât si pentru organizarea comunitãtii în ansamblul sãu.

Astfel, din punct de vedere organizatoric, societatea umanã se caracterizeazã printr-o evolutie continuã a „statului”, sub diverse forme. În limba latinã cuvântul „status” desemna ideea de stabilitate, de echilibru. În prezent, din punct de vedere juridic, sociologic, filozofic, politologic, cuvântul „stat” are mai multe acceptiuni: formã de organizare politico-socialã (statul român, statul german, statul francez etc.), cadrul de desfãsurare a relatiilor sociale, ansamblu de organe care asigurã conducerea societãtii, puterea centralã în raport cu entitãtile locale (judete, orase, comune).

Literatura de specialitate atribuie notiunii de stat un sens larg si unul restrâns. Astfel, în sens larg, statul reprezintã o entitate politicã existentã pe un teritoriu, unde se aflã o anumitã populatie asupra cãreia se exercitã puterea de stat.

În sens restrâns, statul poate fi definit ca ansamblul autoritãtilor publice care, de.inând monopolul asupra creãrii si aplicãrii dreptului, a cãrui respectare o poate garanta prin forta sa de constrângere, asigurã organizarea si conducerea societãtii1.

I.1.2. Elementele statului

Asa cum rezultã si din definitia în sens larg datã notiunii, cele trei elemente ale statului sunt: teritoriul, populatia si puterea de stat.

Teritoriul constituie spatiul geografic asupra cãruia se exercitã suveranitatea. El este delimitat de frontiere, alcãtuit din sol, subsol, ape .i coloana de aer de deasupra acestora.

1 Cf. Costicã Voicu, Teoria generalã a dreptului, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2010, p. 77.

4

Populatia reprezintã totalitatea persoanelor care se aflã pe un anumit teritoriu.

Într-un stat democratic, puterea apartine poporului si este exercitatã de acesta prin reprezentantii sãi alesi. Astfel, puterea de stat, forta publicã, are un caracter politic, se aplicã asupra tuturor indivizilor si este exercitatã în mod concret de cãtre reprezentantii poporului organizati într-un aparat de conducere. Exercitarea puterii de stat se realizeazã, în mod suveran, la nivel intern, prin elaborarea si aplicarea regulilor de conduitã (norme juridice) generale si obligatorii, iar la nivel extern, prin stabilirea de relatii cu alte state, în functie de interesele comunitãtii.

În prezent, în majoritatea statelor lumii, exercitarea puterii de stat se realizeazã plecând de la principiul democratic al separatiei si echilibrului puterilor în stat, creatie a revolutiilor burgheze. Astfel, la nivelul unui stat, sunt exercitate trei puteri: puterea legislativã, puterea executivã si puterea judecãtoreascã. Fiecare dintre acestea se exercitã de cãtre autoritãtile statului, cu atributii singulare, individualizate în acest sens. Cu toate cã exercitã puteri diferite si au atributii strict delimitate, autoritãtile colaboreazã în contextul exercitãrii celor trei puteri. Ele mentin astfel echilibrul democratic în impunerea prerogativelor ce le revin prin lege.

Preview document

Dreptul Afacerii - Pagina 1
Dreptul Afacerii - Pagina 2
Dreptul Afacerii - Pagina 3
Dreptul Afacerii - Pagina 4
Dreptul Afacerii - Pagina 5
Dreptul Afacerii - Pagina 6
Dreptul Afacerii - Pagina 7
Dreptul Afacerii - Pagina 8
Dreptul Afacerii - Pagina 9
Dreptul Afacerii - Pagina 10
Dreptul Afacerii - Pagina 11
Dreptul Afacerii - Pagina 12
Dreptul Afacerii - Pagina 13
Dreptul Afacerii - Pagina 14
Dreptul Afacerii - Pagina 15
Dreptul Afacerii - Pagina 16
Dreptul Afacerii - Pagina 17
Dreptul Afacerii - Pagina 18
Dreptul Afacerii - Pagina 19
Dreptul Afacerii - Pagina 20
Dreptul Afacerii - Pagina 21
Dreptul Afacerii - Pagina 22
Dreptul Afacerii - Pagina 23
Dreptul Afacerii - Pagina 24
Dreptul Afacerii - Pagina 25
Dreptul Afacerii - Pagina 26
Dreptul Afacerii - Pagina 27
Dreptul Afacerii - Pagina 28
Dreptul Afacerii - Pagina 29
Dreptul Afacerii - Pagina 30
Dreptul Afacerii - Pagina 31
Dreptul Afacerii - Pagina 32
Dreptul Afacerii - Pagina 33
Dreptul Afacerii - Pagina 34
Dreptul Afacerii - Pagina 35
Dreptul Afacerii - Pagina 36
Dreptul Afacerii - Pagina 37
Dreptul Afacerii - Pagina 38
Dreptul Afacerii - Pagina 39
Dreptul Afacerii - Pagina 40
Dreptul Afacerii - Pagina 41
Dreptul Afacerii - Pagina 42
Dreptul Afacerii - Pagina 43
Dreptul Afacerii - Pagina 44
Dreptul Afacerii - Pagina 45
Dreptul Afacerii - Pagina 46
Dreptul Afacerii - Pagina 47
Dreptul Afacerii - Pagina 48
Dreptul Afacerii - Pagina 49
Dreptul Afacerii - Pagina 50
Dreptul Afacerii - Pagina 51
Dreptul Afacerii - Pagina 52
Dreptul Afacerii - Pagina 53
Dreptul Afacerii - Pagina 54
Dreptul Afacerii - Pagina 55
Dreptul Afacerii - Pagina 56
Dreptul Afacerii - Pagina 57
Dreptul Afacerii - Pagina 58
Dreptul Afacerii - Pagina 59
Dreptul Afacerii - Pagina 60
Dreptul Afacerii - Pagina 61
Dreptul Afacerii - Pagina 62
Dreptul Afacerii - Pagina 63
Dreptul Afacerii - Pagina 64
Dreptul Afacerii - Pagina 65
Dreptul Afacerii - Pagina 66
Dreptul Afacerii - Pagina 67
Dreptul Afacerii - Pagina 68
Dreptul Afacerii - Pagina 69
Dreptul Afacerii - Pagina 70
Dreptul Afacerii - Pagina 71
Dreptul Afacerii - Pagina 72
Dreptul Afacerii - Pagina 73
Dreptul Afacerii - Pagina 74
Dreptul Afacerii - Pagina 75
Dreptul Afacerii - Pagina 76
Dreptul Afacerii - Pagina 77
Dreptul Afacerii - Pagina 78
Dreptul Afacerii - Pagina 79
Dreptul Afacerii - Pagina 80
Dreptul Afacerii - Pagina 81
Dreptul Afacerii - Pagina 82
Dreptul Afacerii - Pagina 83
Dreptul Afacerii - Pagina 84
Dreptul Afacerii - Pagina 85
Dreptul Afacerii - Pagina 86
Dreptul Afacerii - Pagina 87
Dreptul Afacerii - Pagina 88
Dreptul Afacerii - Pagina 89
Dreptul Afacerii - Pagina 90
Dreptul Afacerii - Pagina 91
Dreptul Afacerii - Pagina 92
Dreptul Afacerii - Pagina 93
Dreptul Afacerii - Pagina 94
Dreptul Afacerii - Pagina 95
Dreptul Afacerii - Pagina 96
Dreptul Afacerii - Pagina 97
Dreptul Afacerii - Pagina 98
Dreptul Afacerii - Pagina 99
Dreptul Afacerii - Pagina 100
Dreptul Afacerii - Pagina 101
Dreptul Afacerii - Pagina 102
Dreptul Afacerii - Pagina 103
Dreptul Afacerii - Pagina 104
Dreptul Afacerii - Pagina 105
Dreptul Afacerii - Pagina 106
Dreptul Afacerii - Pagina 107
Dreptul Afacerii - Pagina 108
Dreptul Afacerii - Pagina 109
Dreptul Afacerii - Pagina 110
Dreptul Afacerii - Pagina 111
Dreptul Afacerii - Pagina 112
Dreptul Afacerii - Pagina 113
Dreptul Afacerii - Pagina 114
Dreptul Afacerii - Pagina 115
Dreptul Afacerii - Pagina 116
Dreptul Afacerii - Pagina 117
Dreptul Afacerii - Pagina 118
Dreptul Afacerii - Pagina 119
Dreptul Afacerii - Pagina 120
Dreptul Afacerii - Pagina 121

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Afacerii
    • curs_Dreptul_afacerilor_Partea III.pdf
    • curs_Dr_afacerilor_Partea I.pdf
    • curs_Dr_afacerilor_Partea II.pdf

Alții au mai descărcat și

Potentialul Intern al Intreprinderii

Cuprinsul capitolului 1. Analiza gestiunii resurselor umane 2. Analiza gestiunii resurselor materiale otenţialul intern al întreprinderii se...

Reabilitarea zonelor limitrofe unităților industriale poluate

Capitolul 1 Introducere Aspecte generale privind poluarea mediului 1.1. Mediul ca sistem Mediul reprezintă totalitatea lucrurilor materiale,...

Topografie

NOŢIUNI DE BAZĂ ALE TOPOGRAFIEI 1 1.1. OBIECTUL, DEFINIŢIA ŞI RAMURILE MĂSURĂTORILOR TERESTRE Măsurătorile terestre sunt definite ca fiind un...

Comportamentul consumatorului - Linii definitorii

Consumatorul- element central al demersului de marketing al organizatiei Conceptul de marketing presupune cercetarea nevoilor, dorintelor si...

Clasificarea Ocupațiilor din România

În practica economică se utilizează SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICĂRI, care constituie componentele de bază ale SISTEMULUI INFORMATIONAL...

Caracterizarea Generala a Tricoturilor

Caracaterizarea generala a tricoturilor 1.1, Tricoturi, notiuni de baza Tricotul este un produs textil format din ochiuri legate intre ele sub...

Termotehnică

1. NOȚIUNI DE BAZĂ 1.1. Obiectul și metodele termotehnicii Termodinamica este un domeniu important al fizicii clasice, care se ocupă cu studiul...

Probleme Generale ale Fiabilității Mentenabilității și Disponibilității Sistemelor

Fiabilitatea este un aspect important în toate domeniile de activitate: aparatele casnice, automobilul, reţelele telefonice, livrările de energie,...

Te-ar putea interesa și

Teoria Distincta a Dreptului

INTRODUCERE Studierea dreptului afacerilor este important pentru însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă...

Izvoarele Dreptului Afacerilor

I.Cutuma ca izvor de drept Înţelegerea evoluţiei dreptului în decursul timpului implică cunoaşterea - între altele - a conturării şi dezvoltării...

Principiile dreptului afacerilor

1. Dispoziții generale despre Dreptul afacerilor Putem defini Dreptul afacerilor, în sens larg, ca fiind totalitatea activităților...

Curs Dreptul Afacerilor

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN DREPTUL AFACERILOR § 1. OBIECTUL DREPTULUI AFACERILOR Determinarea obiectului dreptului afacerilor se poate deosebi în...

Dreptul Afacerilor

LECłIA 1. Consideratii generale Definitia si însemnătatea dreptului afacerilor Pasul 1. Definitii Dreptul afacerilor desemnează activităti...

Dreptul Afacerilor

NOTĂ INTRODUCTIVĂ Locul şi importanţa disciplinei 1. Sub raport didactic: a) locul disciplinei în cadrul programei de învăţămînt Disciplina de...

Dreptul Afacerilor

1.1. Noţiunea şi obiectul dreptului afacerilor Dreptul afacerilor este o ramură de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce...

Dreptul Afacerii

Cap.I. NOȚIUNI DE DREPTUL AFACERILOR 1.1. ASPECTE GENERALE Dreptul afacerilor este teoretizat într-o variantǎ nuanțatǎ a dreptului comercial,...

Ai nevoie de altceva?