Genetică

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 6709
Mărime: 623.86KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Lucian Curtu, Nicolae Şofletea
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere

Cuprins

1. Introducere.1

1.1. Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii.1

1.2. Scurt istoric al geneticii.1

2. Aparatul şi structurile biochimice ale eredităţii.4

2.1. Acidul dezoxiribonucleic.4

2.2. Replicaţia ADN.8

2.3. Transcripţia genetică.9

2.4. Codul genetic.13

2.5. Translaţia genetică.16

2.6. Reglajul genetic.18

2.7. Cromozomii – morfologie şi structură.20

Extras din document

1. INTRODUCERE

1.1. Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii

Genetica este ştiinţa cu caracter fundamental care studiază legile generale ale eredităţii şi variabilităţii organismelor, capacitatea primordială a acestora de a forma şi transmite caractere la descendenţi. Ereditatea asigură continuitatea, pe când variabilitatea asigură discontinuitatea în evoluţia lumii vii, oferind selecţiei naturale material pentru transformarea evolutivă a speciilor.

Ereditatea este o caracteristică fundamentală care asigură transmiterea cu fidelitate a trăsăturilor morfologice, fiziologice, biochimice şi de comportament de la părinţi la descendenţi. Variabilitatea reprezintă fenomenul devierii organismelor într-o direcţie sau alta de la tipul original, adică faţă de părinţi. În consecinţă, genotipic şi fenotipic fiecare organism reprezintă practic un unicat determinat de combinaţia particulară a informaţiei genetice primită de la părinţi şi modalitatea în care aceasta se traduce şi se transpune în caractere.

1.2. Scurt istoric al geneticii

În anul 1865, călugărul Gregor Mendel enunţă pentru prima dată legile transmiterii caracterelor pe baza unor încrucişări la mazăre, publicate în lucrarea „Experienţe asupra hibrizilor vegetali”.

În anul 1900, pe baza unor experienţe efectuate la plante, Hugo de Vries (Olanda), Carl Correns (Germania) şi Erich Tschermak (Austria) confirmă valabilitatea legilor descoperite de Gregor Mendel, consemnându-se astfel apariţia ştiinţei geneticii.

Dintre momentele care au marcat ulterior descoperiri epocale şi apariţia unor noi concepţii în această ştiinţă extrem de dinamică merită a fi consemnate următoarele:

* Între 1902 şi 1909, W. Bateson descoperă valabilitatea legilor mendeliene la animale, introducând totodată termeni ca: homozigot, heterozigot, generaţie, F1, F2 etc., gene epistatice ş.a.

* În anul 1903, W. S. Sutton formulează o primă variantă a teoriei cromozomale a eredităţii.

* În anul 1905, R. C. Punnet şi W. Bateson publică primul caz de înlănţuire a genelor.

* În anul 1909, W. L. Johannsen elaborează teoria liniilor pure. Tot el defineşte noţiunile de genă, genotip, fenotip şi populaţie.

* În anul 1910 apare ştiinţa citogeneticii, care studiază fenomenul ereditar la nivel celular, fondată de Th. H. Morgan, care, împreună cu colaboratorii săi, elaborează teoria cromozomală a eredităţii şi introduce noţiunea de linkage (genele localizate în acelaşi cromozom au tendinţa de a se transmite împreună la descendenţi).

* Apariţia geneticii cantitative pe baza cercetărilor lui H. Nilsson - Ehle (după 1906) şi ale lui E. M. East şi colab. (după 1910) şi a geneticii populaţiilor (1908), în urma cercetărilor şi determinărilor lui S. H. Hardy şi W. Weinberg.

* Punerea la punct a metodologiei de întocmire a hărţilor genetice pe baza analizei genetice (în anul 1913, de către A. H. Sturtevant, colaborator al lui Th. H. Morgan).

* Punerea la punct în anul 1924 a celebrei metode de evidenţiere a cromozomilor prin colorare cu fucsină bazică, de către R. Feulgen şi H. Rosenbeck (metoda Feulgen se utilizează şi astăzi).

* Efectuarea în 1928 de către bacteriologul englez E. Griffith a celebrelor experienţe de transformare a pneumococilor nevirulenţi în pneumococi virulenţi, care provoacă pneumonia la şoareci, fără a putea însă justifica natura „agentului” care a determinat transformarea.

* Între 1940 şi 1941 se pun fundamentele geneticii biochimice de către Beadle şi Tatum, pe baza unor experienţe anterioare derulate pe circa un deceniu, elaborându-se principiul „o genă – o enzimă”.

* Începe astfel etapa geneticii moleculare, care se soldează în anul 1944 cu descoperirea rolului genetic al ADN de către O. T. Avery, C. M. Mc Leod şi M. Mc Carty.

* În anul 1953, J. D. Watson şi F. H. Crick, pe baza cercetărilor anterioare asupra macromoleculelor de ADN, propun modelul bicatenar de structură helicoidală, intuiţie epocală verificată ulterior prin cercetările efectuate de M. Willkins.

* În anul 1955, G. Gamow, prin calcule matematice şi abordări din teoria informaţiei, stabileşte principiile generale ale codificării informaţiei genetice, pe care apoi s-au sprijinit cercetările efectuate în perioada 1961 – 1967 de Ochoa, Nirenberg şi Khorana, finalizate cu descifrarea codului genetic, deschizându-se astfel o nouă etapă în dezvoltarea ştiinţei geneticii prin manipulări la nivel molecular, care devin posibile într-un viitor foarte apropiat.

Preview document

Genetică - Pagina 1
Genetică - Pagina 2
Genetică - Pagina 3
Genetică - Pagina 4
Genetică - Pagina 5
Genetică - Pagina 6
Genetică - Pagina 7
Genetică - Pagina 8
Genetică - Pagina 9
Genetică - Pagina 10
Genetică - Pagina 11
Genetică - Pagina 12
Genetică - Pagina 13
Genetică - Pagina 14
Genetică - Pagina 15
Genetică - Pagina 16
Genetică - Pagina 17
Genetică - Pagina 18
Genetică - Pagina 19
Genetică - Pagina 20
Genetică - Pagina 21
Genetică - Pagina 22
Genetică - Pagina 23
Genetică - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Genetica.pdf

Alții au mai descărcat și

Curs Antreprenoriat

TEMA 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND BUSINESS PLANUL 1. DEFINITIA SI OBIECTIVELE BUSINESS PLANULUI Business planul defineste modul de derulare a...

Arhivistica si Documentaristica

Termenul de „arhivă” ce-l vom utiliza cu insistenţă pe parcursul cursului de faţă are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, desemnează ansamblul de...

Climatologie

CURS 1: Introducere – conceptele de schimbări globale şi schimbări climatice 1.INTRODUCERE Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala...

Limba Italiana Contemporana - Pragmatica

Curs 1 La pragmatica 1. Osservazioni preliminari Il termine “pragmatica” e stato introdotto dal filosofo Americano Ch. Morris (1901-1979) che...

Limba Italiana Contemporana - Semantica

CORSO 1-2 1. Che cos’e la semantica? Ovvero l’oggetto di studio della semantica. - La semantica è quella parte della linguistica che studia il...

Educatie Antreprenoriala

1.Forme de organizare a activitatii economice din Romania! - P.F.- persona fizica; - A.F.- asociatia familiar; - S.R.L.-societate cu raspundere...

Procese automate folosite pentru realizarea directa a formei de tipar-platesettere

Tiparul Ofset (din engleza “offset” - transfer) - tehnologia imprimarii, care prevede transferul indirect a cernelii de pe forma de tipar pe...

Istoria și trăsăturile limbii și culturii germane

Germania se află în centrul Europei, nu numai din punct de vedere geografic, ci și din punct de vedere economic, politic și cultural. Este a doua...

Ai nevoie de altceva?