Ihtiopatologie

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 17 fișiere: pdf
Pagini : 124 în total
Cuvinte : 50325
Mărime: 3.95MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURS NR. 1*

STĂRILE DE BOALĂ LA PEŞTI

Peştii ca toate organismele vii, de la cele mai simple până la cele mai evoluate,

întreţin pe tot parcursul vieţii relaţii foarte strânse cu mediul ambiant formând cu acesta o

unitate indestructibilă, unitate marcată de schimbul reciproc permanent de substanţe şi de

energie.

După cum se cunoaşte, pe parcursul filogenezei peştilor, s-au produs numeroase

modificări ale condiţiilor de viaţă care au determinat, la formele care au supravieţuit,

modificări adaptative morfofiziologice, modificări care le-au permis existenţa în timp şi

evoluţia până la formele care populează astăzi mediul acvatic.

Condiţiile de viaţă ca şi variaţiile acestora faţă de care peştii s-au adaptat în decursul

filogenezei lor, constituie pentru aceste organisme condiţii obişnuite sau normale de viaţă.

Oscilaţiile acestor condiţii între anumite limite la care în timp s-a produs adaptarea,

determină modificări corespunzătoare în organismul peştilor. Aceste modificări sunt

considerate modificări normale sau fiziologice şi ele caracterizează starea de sănătate a

peştelui. Dacă se ia de exemplu în consideraţie factorul temperatură a apei, crapul adaptat

să trăiască atât la +40 C cât şi la +300 C, suportând oscilaţiile treptate ale valorii acestui

factor de mediu între limitele menţionale.

Conform celor arătate mai sus, valorile de temperatură a apei între + 40 C şi + 300 C,

ca şi oscilaţiile treptate ale valorilor acestui factor de mediu între limitele respective, sunt

considerate condiţii normale de viaţă, modificările survenite în activitatea organismului

crapului (intensificarea metabolismului, odată cu intensificarea activităţii tuturor organelor,

pe măsura creşterii temperaturii apei), la diferite valori de temperatură (între +4 şi +30 0C)

fiind modificări fiziologice.

Se poate întâmpla încă, ca asupra peştilor să acţioneze factori neobişnuiţi, faţă de

care organismul lor nu este adaptat. În cazul în care aceşti factori nu determină imediat

moartea peştilor, ei determină o stare anormală a organismului acestora.

În această stare, diferitele componente ale organismului sau organismul în întregime,

* Munteanu G., Bogatu D.. 2003. Tratat de ihtipatologie. Ed. Excelsior Art, Timişoara, ISBN 973-592-085-9.

continuă să-şi îndeplinească funcţiile însă, calitatea şi cantitatea acestora este diferită de cea

normală astfel virusul Egtved care constituie o condiţie neobişnuită pentru păstrăvul

curcubeu, deoarece acesta nu a mai venit în contact cu agentul respectiv, determină în

organismul păstrăvului o stare anormală, tradusă prin modificări ale structurii şi funcţiunii

diferitelor organe şi ţesuturi, exteriorizate prin modificări deosebite de cele înregistrate la

exemplarele sănătoase.

Starea care apare la peşti sub influenţa condiţiilor neobişnuite de viaţă şi în care,

datorită tulburării activităţii sistemului nervos şi a proceselor vitale, funcţiile organismului se

reglează anormal, caracterizează starea de boală.

Modificările anatomice, histologice, biochimice şi fiziologice apărute în organismul peştilor

bolnavi sunt cunoscute cu denumirea de leziuni, iar manifestările prin care se exteriorizează

stările de boală sunt denumite simptome.

În stările de boală viaţa peştilor se poate totuşi menţine pe seama plasticităţii

organismului, prin compensarea funcţiilor. Astfel, în branhiomicoză, unele arteriole branhiale

sunt obturate de miceliul agentului provocator (Branchiomyces) fapt care duce la scoaterea

din funcţiune a unor zone din epiteliul respirator corespondente vaselor sangvine abturate.

Peştii respectivi ar muri în totalitate, prin asfixie, dacă organismul lor nu ar fi capabil să

compenseze pe cale reflexă pierderea unei părţi din suprafaţa respiratorie; în aceste situaţii

peştii se deplasează către zonele în care apa este mai bine aprovizionată cu oxigen, ritmul

respirator se accelerează, iar circulaţia sângelui din zonele rămase neafectate se intensifică.

Se deprinde de aici rolul hotărâtor pe care îl joacă sistemul nervos în conducerea

fenomenelor ce se produc în organismul vertebratelor şi care ne permite să înţelegem

mecanismele stărilor de sănătate ca şi ale proceselor morbide.

ETIOLOGIA ŞI CLASIFICAREA BOLILOR PESTILOR

Etiologia se ocupă cu studiul cauzelor provocatoare de boli. Aceste cauze sunt de

obicei condiţii neobişnuite care intervin în viaţa peştilor, cunoscute sub denumirea de agenţi

patogeni sau agenţi etiologici.

Declaşarea unei îmbolnăviri la peşti nu este însă numai rezultatul acţiunii agenţilor

patogeni. Pentru ca boala să se producă este necesar ca peştii să fie receptivi (sensibili),

starea de receptivitate sau de rezistenţă a lor fiind mai departe puternic influenţată de

condiţiile mediului ambiant.

Condiţiile de mediu acţionează nu numai asupra gazdei ci şi asupra anumitor categorii

de agenţi patogeni pe care-i pot favoriza sau inhiba în acţiunea lor asupra gazdelor; de multe

ori ele însele se comportă ca agenţi patogeni.

Se poate deci afirma că stările de boală la peşti sunt rezultatul interacţiunii strânse

dintre agentul patogen, gazdă (peşte, etc.) şi mediul ambiant (fig. 1 şi 2)

Preview document

Ihtiopatologie - Pagina 1
Ihtiopatologie - Pagina 2
Ihtiopatologie - Pagina 3
Ihtiopatologie - Pagina 4
Ihtiopatologie - Pagina 5
Ihtiopatologie - Pagina 6
Ihtiopatologie - Pagina 7
Ihtiopatologie - Pagina 8
Ihtiopatologie - Pagina 9
Ihtiopatologie - Pagina 10
Ihtiopatologie - Pagina 11
Ihtiopatologie - Pagina 12
Ihtiopatologie - Pagina 13
Ihtiopatologie - Pagina 14
Ihtiopatologie - Pagina 15
Ihtiopatologie - Pagina 16
Ihtiopatologie - Pagina 17
Ihtiopatologie - Pagina 18
Ihtiopatologie - Pagina 19
Ihtiopatologie - Pagina 20
Ihtiopatologie - Pagina 21
Ihtiopatologie - Pagina 22
Ihtiopatologie - Pagina 23
Ihtiopatologie - Pagina 24
Ihtiopatologie - Pagina 25
Ihtiopatologie - Pagina 26
Ihtiopatologie - Pagina 27
Ihtiopatologie - Pagina 28
Ihtiopatologie - Pagina 29
Ihtiopatologie - Pagina 30
Ihtiopatologie - Pagina 31
Ihtiopatologie - Pagina 32
Ihtiopatologie - Pagina 33
Ihtiopatologie - Pagina 34
Ihtiopatologie - Pagina 35
Ihtiopatologie - Pagina 36
Ihtiopatologie - Pagina 37
Ihtiopatologie - Pagina 38
Ihtiopatologie - Pagina 39
Ihtiopatologie - Pagina 40
Ihtiopatologie - Pagina 41
Ihtiopatologie - Pagina 42
Ihtiopatologie - Pagina 43
Ihtiopatologie - Pagina 44
Ihtiopatologie - Pagina 45
Ihtiopatologie - Pagina 46
Ihtiopatologie - Pagina 47
Ihtiopatologie - Pagina 48
Ihtiopatologie - Pagina 49
Ihtiopatologie - Pagina 50
Ihtiopatologie - Pagina 51
Ihtiopatologie - Pagina 52
Ihtiopatologie - Pagina 53
Ihtiopatologie - Pagina 54
Ihtiopatologie - Pagina 55
Ihtiopatologie - Pagina 56
Ihtiopatologie - Pagina 57
Ihtiopatologie - Pagina 58
Ihtiopatologie - Pagina 59
Ihtiopatologie - Pagina 60
Ihtiopatologie - Pagina 61
Ihtiopatologie - Pagina 62
Ihtiopatologie - Pagina 63
Ihtiopatologie - Pagina 64
Ihtiopatologie - Pagina 65
Ihtiopatologie - Pagina 66
Ihtiopatologie - Pagina 67
Ihtiopatologie - Pagina 68
Ihtiopatologie - Pagina 69
Ihtiopatologie - Pagina 70
Ihtiopatologie - Pagina 71
Ihtiopatologie - Pagina 72
Ihtiopatologie - Pagina 73
Ihtiopatologie - Pagina 74
Ihtiopatologie - Pagina 75
Ihtiopatologie - Pagina 76
Ihtiopatologie - Pagina 77
Ihtiopatologie - Pagina 78
Ihtiopatologie - Pagina 79
Ihtiopatologie - Pagina 80
Ihtiopatologie - Pagina 81
Ihtiopatologie - Pagina 82
Ihtiopatologie - Pagina 83
Ihtiopatologie - Pagina 84
Ihtiopatologie - Pagina 85
Ihtiopatologie - Pagina 86
Ihtiopatologie - Pagina 87
Ihtiopatologie - Pagina 88
Ihtiopatologie - Pagina 89
Ihtiopatologie - Pagina 90
Ihtiopatologie - Pagina 91
Ihtiopatologie - Pagina 92
Ihtiopatologie - Pagina 93
Ihtiopatologie - Pagina 94
Ihtiopatologie - Pagina 95
Ihtiopatologie - Pagina 96
Ihtiopatologie - Pagina 97
Ihtiopatologie - Pagina 98
Ihtiopatologie - Pagina 99
Ihtiopatologie - Pagina 100
Ihtiopatologie - Pagina 101
Ihtiopatologie - Pagina 102
Ihtiopatologie - Pagina 103
Ihtiopatologie - Pagina 104
Ihtiopatologie - Pagina 105
Ihtiopatologie - Pagina 106
Ihtiopatologie - Pagina 107
Ihtiopatologie - Pagina 108
Ihtiopatologie - Pagina 109
Ihtiopatologie - Pagina 110
Ihtiopatologie - Pagina 111
Ihtiopatologie - Pagina 112
Ihtiopatologie - Pagina 113
Ihtiopatologie - Pagina 114
Ihtiopatologie - Pagina 115
Ihtiopatologie - Pagina 116
Ihtiopatologie - Pagina 117
Ihtiopatologie - Pagina 118
Ihtiopatologie - Pagina 119
Ihtiopatologie - Pagina 120
Ihtiopatologie - Pagina 121
Ihtiopatologie - Pagina 122
Ihtiopatologie - Pagina 123
Ihtiopatologie - Pagina 124

Conținut arhivă zip

  • Apararea nespecifica la pesti.pdf
  • Curs nr 1_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 14_Ihtiopatologie 2014.pdf
  • Curs nr 2_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 3_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 4_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 5_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 6_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 7_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 8_Ihtiopatologie 2013.pdf
  • Curs nr 9+10_Ihtiopatologie 2014.pdf
  • Examen Ihtiopatologie 2013-2014.pdf
  • Indicatorii hematologici.pdf
  • Lucrarea 1 - Examen ihtiopatologic.pdf
  • Lucrarea 2 - Analiza parametrilor hidrochimici.pdf
  • Lucrarea 3 - Analiza oxigenului dizolvat.pdf
  • Lucrarea 4+5 - Analize hematologice.pdf

Alții au mai descărcat și

Toaletă plăgi, pansamente, bandaje

Noţiuni generale PLĂGILE SAU RĂNILE = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de...

Mobila tapițată

Tema 1: Noțiuni generale privind mobila tapițată. 1.1. Introducere Mobila este unul dintre principalele obiecte necesare vietii si activitatii...

Procese automate folosite pentru realizarea directă a formei de tipar-platesettere

Tiparul Ofset (din engleza “offset” - transfer) - tehnologia imprimarii, care prevede transferul indirect a cernelii de pe forma de tipar pe...

Alimentația și sănătatea

1. Alimentatia si sanatatea Alimentele si componentele chimice ale acestora Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană...

Protectia Mediului

CURS 2 REGIMUL ÎNGRĂȘĂMINTELOR CHIMICE ȘI AL PRODUSELOR DE PROTECTIE A PLANTELOR Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor...

Etică și integritate academică

Dragi studenți, Am cules pentru dumneavoastră acest material care a fost conceput de o echipă largă de profesori de la mai multe facultăți. Si...

Igiena

• provine din greceste”Hygue”(Zeita Sanatatii), fiica lui Asklepios(Zeul Medicinii), • stiinta sanatatii, stiinta profilactica care studiaza si...

Dreptul Afacerii

Structura unitãtii de studiu: I.1. Statul I.2. Dreptul. Norma juridicã Obiective specifice: a. sã defineascã conceptul de stat si sã identifice...

Te-ar putea interesa și

Somnul

I.1 Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştelui, lucru demonstrat în lucrări scrise, în...

Proiectarea unei Unitati Ciprinicole Sistematice cu Ciclul de Exploatare de 3 Ani

I. Studiu de fundamentare Creşterea peştelui a apărut ca o necesitate firească pentru societatea umană aflată în expansiune numerică şi...

Pește

INTRODUCERE Animalele acvatice şi produsele obţinute din animale acvatice reprezintă în acest moment una din sursele cele mai importante de...

Creșterea Peștilor

I. Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştilor, lucru atestat în lucrări scrise,...

Inginerie în acvacultură

NOTIUNI INTRODUCTIVE Acvacultura, in sensul larg al cuvantului, inseamna tehnologia de crestere a organismelor din mediul acvatic, folositoare...

Ciprinicultura

Dintotdeauna omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si...

Ihtiopatologie - Boli la pești

1 DACTILOGIROZA Dactilogiroza este o parazitoză branhială care se manifestă frecvent în fermele ciprinicole și salmonicole, fiind periculoasă în...

Siguranță Autenticitate și Conservabilitate Alimentară

Noţiunea de calitate are un caracter convenţional fiind determinat de ritmul profund schimbător al cerinţelor, iar criteriile privind calitatea...

Ai nevoie de altceva?