Inginerie în acvacultură

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 10 fișiere: docx
Pagini : 99 în total
Cuvinte : 42313
Mărime: 987.90KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Acvacultura, in sensul larg al cuvantului, inseamna tehnologia de crestere a organismelor din mediul acvatic, folositoare omului, in care rolul predominant apartine pestilor, algelor, molustelor si crustaceelor. Acvacultura este considerata in prezent ca stiinta care se ocupa cu studiul bazelor biologice si elaborarea metodelor biotehnice pe baza carora organismele acvatice se inmultesc, cresc, se dezvolta in bazine acvatice naturale sau antropice.

In functie de caracteristicile bazinelor acvatice acvacultura se imparte in acvacultura in helestee si acvacultura in bazine naturale.

Ca urmare a existenţei unor criterii variate, este foarte dificilă o clasificare distinctă a sistemelor de creştere din acvacultură

Astfel, în funcţie de nivelul de intensivitate a producţiei (fig. 1), sistemele de creşterea pot fi:

• sisteme extensive;

• sistemele semi-intensive;

• sistemele intensive;

• sisteme super-intensive.

Din punct de vedere al modului de amplasare a unităţilor de creştere se disting următoarele variante de locaţii(Funge-Smith and Phillips, 2001):

• locaţii terestre („land based”): heleştee, sisteme recirculante;

• locaţii acvatice („water based”): viviere / cuşti flotante, ţarcuri;

• locaţii de tranziţie („tidal zone based”).

De asemenea, în sistemele de creştere pot fi cultivate:

• specii de apă dulce;

• specii de apă sărată;

• specii de apă salmastră.

În funcţie de numărul de specii introduse în unităţile de creştere, distingem:

• sisteme de creştere în monocultură – se referă la creşterea unei singure specii în cadrul aceleaşi structuri/incinte de producţie;

• sisteme de creştere în policultură – se referă la creşterea mai multor specii de cultură fie:

 în aceeaşi incintă de producţie (heleşteu, iaz, bazin)

 în incinte diferite, circumscrise, de producţie (sistem de custi/viviere amplasate în heleştee, bazine tip canal amplasate în heleştee etc.);

• sisteme de creştere integrate – se referă la creşterea mai multor specii de organisme acvatice de cultură în cadrul aceleaşi ferme; de altfel, speciile de cultură pot fi atât organisme animale cât şi vegetale.

După dinamica circulaţiei apei în sistemele de creştere, se întâlnesc următoarele situaţii:

• sisteme deschise – apa de alimentare trece o singură dată la nivelul unităţilor de creştere şi este apoi evacuată în mediul înconjurător;

• sisteme semi-deschise/semi-închise – apa de cultură de la nivelul unităţilor de creştere poate proveni atât din sursa de alimentare cât şi din recircularea parţială a apei tehnologice;

• sisteme închise – apa de cultură care intră la nivelul unităţilor de cultură este tratată pentru condiţionarea calităţii şi recirculată în totalitate; aportul de apă proaspătă este bine cuantificat (5 – 10 % din volumul total de apă) şi introdus în sistem doar pentru suplinirea pierderilor de apă datorate, în special, evaporării;

De asemenea, în funcţie de profilul producţiei realizate, întâlnim:

• pepiniere – în care se produce material biologic de populare, pe baza loturilor proprii de reproducători, sub formă de: icre, icre embrionate, larve, alevini, remonţi;

• crescătorii – în care se realizează creşterea şi îngrăşarea materialului biologic în structuri complexe ce permit acest lucru şi cu cicluri de exploatare diferite: până la vârstă de un an, doi, trei ani etc.;

• mixte – unităţi în care se realizează reproducerea, creşterea şi îngrăşarea materialului biologic în facilităţi tehnologice destinate fiecărei etape (creştere, îngrăşare, iernare etc.).

Biomasa de cultură poate fi crescută în următoarele tipuri de unităţi de creştere:

• heleştee;

• bazine (din fibră de sticlă, betonate etc.)

• canale tip („raceways”);

• structuri de plasă: cuşti/viviere flotante, ţarcuri.

Ţinând cont de această terminologie, de caracteristicile specifice fiecărui sistem şi, fiind conştienţi de existenţa unor legături intrinsece între aceste criterii de clasificare, acvacultura din ţara noastră dispune de o varietate de sisteme şi tehnologii de creştere.

Această continuitate între diferitele sisteme de creştere este ilustrată sugestiv în schema din figura 1.

I. 2. Sisteme de creştere extensivă a peştilor

Aceste sisteme de creştere se referă la toate ecosistemele naturale sau antropogene la nivelul cărora creşterea biomasei piscicole se bazează exclusiv pe productivitatea lor naturală. De regulă, acestea sunt lacurile şi bălţile care au o alimentare naturală şi din care se pot obţine producţii mici de peşte, exprimate în kg la unitatea de suprafaţă (m2 sau ha). Este greu de încadrat într-un interval valoric producţia unitară piscicolă (200-500 kg/ha) deoarece ea va depinde în totalitate de inputurile naturale din ecosistem; practic, sistemele extensive sunt ecosisteme dinamice care răspund la şi interacţionează cu factorii fizici, chimici şi biologici. Deşi, teoretic, la un astfel de sistem de cultură nu putem vorbi de o intervenţie externă din partea fermierilor în vederea sporirii producţiei piscicole, uneori se practică fertilizări pentru a stimula producţia primară din heleşteu/baltă. De regulă, în aceste sisteme se practică policultura.

Preview document

Inginerie în acvacultură - Pagina 1
Inginerie în acvacultură - Pagina 2
Inginerie în acvacultură - Pagina 3
Inginerie în acvacultură - Pagina 4
Inginerie în acvacultură - Pagina 5
Inginerie în acvacultură - Pagina 6
Inginerie în acvacultură - Pagina 7
Inginerie în acvacultură - Pagina 8
Inginerie în acvacultură - Pagina 9
Inginerie în acvacultură - Pagina 10
Inginerie în acvacultură - Pagina 11
Inginerie în acvacultură - Pagina 12
Inginerie în acvacultură - Pagina 13
Inginerie în acvacultură - Pagina 14
Inginerie în acvacultură - Pagina 15
Inginerie în acvacultură - Pagina 16
Inginerie în acvacultură - Pagina 17
Inginerie în acvacultură - Pagina 18
Inginerie în acvacultură - Pagina 19
Inginerie în acvacultură - Pagina 20
Inginerie în acvacultură - Pagina 21
Inginerie în acvacultură - Pagina 22
Inginerie în acvacultură - Pagina 23
Inginerie în acvacultură - Pagina 24
Inginerie în acvacultură - Pagina 25
Inginerie în acvacultură - Pagina 26
Inginerie în acvacultură - Pagina 27
Inginerie în acvacultură - Pagina 28
Inginerie în acvacultură - Pagina 29
Inginerie în acvacultură - Pagina 30
Inginerie în acvacultură - Pagina 31
Inginerie în acvacultură - Pagina 32
Inginerie în acvacultură - Pagina 33
Inginerie în acvacultură - Pagina 34
Inginerie în acvacultură - Pagina 35
Inginerie în acvacultură - Pagina 36
Inginerie în acvacultură - Pagina 37
Inginerie în acvacultură - Pagina 38
Inginerie în acvacultură - Pagina 39
Inginerie în acvacultură - Pagina 40
Inginerie în acvacultură - Pagina 41
Inginerie în acvacultură - Pagina 42
Inginerie în acvacultură - Pagina 43
Inginerie în acvacultură - Pagina 44
Inginerie în acvacultură - Pagina 45
Inginerie în acvacultură - Pagina 46
Inginerie în acvacultură - Pagina 47
Inginerie în acvacultură - Pagina 48
Inginerie în acvacultură - Pagina 49
Inginerie în acvacultură - Pagina 50
Inginerie în acvacultură - Pagina 51
Inginerie în acvacultură - Pagina 52
Inginerie în acvacultură - Pagina 53
Inginerie în acvacultură - Pagina 54
Inginerie în acvacultură - Pagina 55
Inginerie în acvacultură - Pagina 56
Inginerie în acvacultură - Pagina 57
Inginerie în acvacultură - Pagina 58
Inginerie în acvacultură - Pagina 59
Inginerie în acvacultură - Pagina 60
Inginerie în acvacultură - Pagina 61
Inginerie în acvacultură - Pagina 62
Inginerie în acvacultură - Pagina 63
Inginerie în acvacultură - Pagina 64
Inginerie în acvacultură - Pagina 65
Inginerie în acvacultură - Pagina 66
Inginerie în acvacultură - Pagina 67
Inginerie în acvacultură - Pagina 68
Inginerie în acvacultură - Pagina 69
Inginerie în acvacultură - Pagina 70
Inginerie în acvacultură - Pagina 71
Inginerie în acvacultură - Pagina 72
Inginerie în acvacultură - Pagina 73
Inginerie în acvacultură - Pagina 74
Inginerie în acvacultură - Pagina 75
Inginerie în acvacultură - Pagina 76
Inginerie în acvacultură - Pagina 77
Inginerie în acvacultură - Pagina 78
Inginerie în acvacultură - Pagina 79
Inginerie în acvacultură - Pagina 80
Inginerie în acvacultură - Pagina 81
Inginerie în acvacultură - Pagina 82
Inginerie în acvacultură - Pagina 83
Inginerie în acvacultură - Pagina 84
Inginerie în acvacultură - Pagina 85
Inginerie în acvacultură - Pagina 86
Inginerie în acvacultură - Pagina 87
Inginerie în acvacultură - Pagina 88
Inginerie în acvacultură - Pagina 89
Inginerie în acvacultură - Pagina 90
Inginerie în acvacultură - Pagina 91
Inginerie în acvacultură - Pagina 92
Inginerie în acvacultură - Pagina 93
Inginerie în acvacultură - Pagina 94
Inginerie în acvacultură - Pagina 95
Inginerie în acvacultură - Pagina 96
Inginerie în acvacultură - Pagina 97
Inginerie în acvacultură - Pagina 98
Inginerie în acvacultură - Pagina 99
Inginerie în acvacultură - Pagina 100

Conținut arhivă zip

  • CURS NR. 1.NOTIUNI INTRODUCTIVE.docx
  • CURS NR. 10. CRESTEREA CRAPULUI IN VIVIERE.docx
  • CURS NR. 2.CALITATEA MEDIUL ACVATIC DIN HELESTEE.docx
  • CURS NR. 3.Metode de sporire a productivitatii naturale.docx
  • CURS NR. 4.AMENDAREA HELESTEELOR.docx
  • CURS NR. 5. REPRODUCEREA NATURALA A CRAPULUI.docx
  • CURS NR. 6. REPRODUCEREA ARTIFICIALA A CRAPULUI.docx
  • CURS NR. 7.CRESTEREA LARVELOR SI ALEVINAJUL LA CRAP.docx
  • CURS NR. 8. CRESTEREA CRAPULUI IN VARA I.docx
  • CURS NR. 9. CRESTEREA CRAPULUI IN VARA II SI III.docx

Alții au mai descărcat și

Caracteristicile pisciculturii și tipurile principale de exploatare

Piscicultura reprezinta o ramura de baza a acvaculturii care se ocupa cu recoltarea si valorificarea pestelui destinat consumului uman, dar...

Curs Antreprenoriat

TEMA 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND BUSINESS PLANUL 1. DEFINITIA SI OBIECTIVELE BUSINESS PLANULUI Business planul defineste modul de derulare a...

Corespondență și Secretariat

CAP. I ROLUL SECRETARIATULUI ÎNTR-O ORGANIZAŢIE 1.1. Organizaţia şi structura ei organizatorică. Fiecare dintre noi suntem integraţi, într-un...

Climatologie

CURS 1: Introducere – conceptele de schimbări globale şi schimbări climatice 1.INTRODUCERE Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala...

Teoria Administrației Publice

Introducere Teoria administratiei publice reprezinta o disciplina esentiala pentru domeniul stiintelor administrative, specializarea...

Politici de integrare europeană

Particularităţile UE: CECO, CEE, CE şi UE sunt forme noi şi unice de cooperare; există o formă specială de coexistenţă a elementelor...

Calcul Tabelar - Microsoft Excel

CUPRINS .2 Lectia 1. Utilizarea aplicatiei Excel Aplicatia Microsoft Excel face parte din pachetul de programe Microsoft Office si este destinata...

Surse de Energie Alternative

notiunea de energie ↔ fizica unde aceasta este legata de o alta notiune si anune de lucru (lucru mecanic). „energie” ↔ cuvantul grecesc ergos =...

Te-ar putea interesa și

Proiectarea unei unități ciprinicole sistematice cu ciclul de exploatare de 3 ani

I. Studiu de fundamentare Creşterea peştelui a apărut ca o necesitate firească pentru societatea umană aflată în expansiune numerică şi...

Mediul de Marketing Norvegia

A) Mediul politic-legislativ Mediul politic-legislativ reprezinta dreptul de a derula afaceri, care este garantat prin actele normative in vigoare...

Plan de afaceri centrală eoliană

A. Descrierea solicitantului A.1. Numele solicitantului S.C. WINDMILL ENERGY S.R.L. Adresă: Jud. Constanta, Mun. Constanta, Str. Mihai Viteazu,...

Norvegia

Scurt istoric Teritoriul Norvegiei este locuit din antichitate de triburi germanice. Micile regate feudale sunt unite in 872 de regele Harald I...

Procesarea cu Microunde a Alimentelor

1. INTRODUCERE Ca și alte produse mari din istorie, cuptorul cu microunde este un produs al tehnologiei din trecut. Cuptorul cu microunde nu este...

Managementul investițiilor - căi de obținere a finanțării din fonduri structurale

Fondurile structurale reprezinta o forma de finantare nerambursabila care este disponibila in Romania din 2007. Aceste fonduri vor fi alocate spre...

Fonduri Speciale

1.Sistemul fondurilor speciale La începutul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea Europeana...

Managementul întreprinderilor agroalimentare - filiera peștelui

FILIERA PEŞTELUI ~Nici o masă fară peşte~ Cap.1 Prezentarea filierei În România nu este structurată o piaţă organizată a peştelui astfel încât...

Ai nevoie de altceva?