Inginerie Seismică

Curs
5/10 (4 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 14 fișiere: pdf
Pagini : 155 în total
Cuvinte : 68589
Mărime: 9.79MB (arhivat)
Publicat de: Papillon P.
Puncte necesare: 0
12 cursuri in format *.pdf

Extras din curs

1.1. Introducere

În medie peste 10000 de persoane au decedat anual din cauza cutremurelor de pamânt în secolul

20 (Bolt, 2001, vezi Figura 1.1). Chiar daca structurile proiectate si construite conform standardelor

moderne de proiectare antiseismica sunt în general mult mai sigure, eliminând la maxim pierderile

de vieti omenesti, pierderile economice în urma cutremurelor de pamânt sunt în crestere la nivel

mondial. Doua exemple notorii sunt cutremurul din 1994 de la Northridge (SUA), cu pierderi

estimate la 40 miliarde dolari americani, si cel din 1995 de la Kobe (Japonia), soldat cu pierderi de

aproximativ 100 miliarde dolari americani (Scawthorn, 2003).

Figura 1.1. Pierderi de vieti omenesti datorate cutremurelor majore în secolul 20 (Bolt, 2001).

Ingineria seismica este un domeniu al ingineriei care are ca scop reducerea efectelor

cutremurelor de pamânt asupra constructiilor ingineresti. Aceasta cuprinde diverse aspecte, printre

care: (1) studierea acelor aspecte ale seismologiei si geologiei care sunt importante pentru

problema, (2) analiza raspunsului dinamic al structurilor sub actiunea miscarii seismice si (3)

dezvoltarea si aplicarea unor metode de planificare, proiectare si executie a constructiilor

rezistente la efectul cutremurelor de pamânt. Ingineria seismica se întrepatrunde cu geostiintele pe

de o parte, si cu stiintele sociale, arhitectura si autoritatile pe de alta parte.

Seismologia este o ramura a geostiintelor care studiaza vibratiile create de surse naturale precum

cutremurele de pamânt si eruptiile vulcanice, precum si sursele artificiale precum exploziile

subterane. Seismologia inginereasca are ca obiectiv explicarea si prezicerea miscarilor seismice

puternice dintr-un amplasament si studiul caracteristicilor miscarii seismice care sunt importante

pentru raspunsul structurilor ingineresti.

Pionerul cercetarilor moderne de seismologie a fost inginerul irlandez Robert Mallet, care a

întreprins studii de teren temeinice dupa cutremurul Neapoletan din 1857 (Italia). Acesta a explicat

"masele dislocate de piatra si mortar" folosind termeni si principii ale mecanicii, si a introdus în

acest mod un vocabular de baza, ca de exemplu notiunile de seismologie, hipocentru, isoseismic.

Inginerii constructori sunt interesati de miscarile seismice puternice, care pot produce distrugeri

semnificative asupra constructiilor. Cu toate acestea, primii 60 de ani ai secolului 20 au fost

2

marcati de cercetari seismologice ale undelor seismice de la cutremure îndepartate folosind

seismografe foarte sensibile. Aceste aparate nu erau potrivite pentru cutremure mai rare si mai

puternice, relevante pentru practica inginereasca.

Ulterior, situatia s-a schimbat. Dupa cutremurul San Fernando din 1971 au fost obtinute sute de

înregistrari seismice puternice pentru acest seism de magnitudine 6.5 din SUA. Cercetarile privind

miscarile seismice puternice au început sa avanseze rapid odata cu instalarea în zonele seismice

de pe glob a unor retele dezvoltate de accelerometre digitale si obtinerea de înregistrari seismice

în urma unor cutremure majore.

1.2. Activitatea seismica la nivel mondial

Analiza înregistrarilor seismice de la diferite observatoare seismografice permite determinarea

pozitiei cutremurelor de pamânt. În acest mod, s-a obtinut o imagine de ansamblu a distributiei

seismelor pe pamânt (vezi Figura 1.2). Centuri cu o activitate seismica ridicata delimiteaza zone

continentale si oceanice întinse. În centura circumpacifica de exemplu au loc aproximativ 81% din

cutremurele majore de pe pamânt. Alte 17% din cutremurele majore sunt localizate de-a lungul

centurii Alpide (care se întinde de la oceanul Atlantic pâna la insulele Sumatra din oceanul Pacific

si include muntii Alpi, Carpatii, muntii din Anatolia si Iran, Hindu Kush, Himalaia, si muntii din Asia

de sud-est). În interiorul zonelor continentale si oceanice cutremurele de pamânt sunt mult mai

rare, dar nu lipsesc în totalitate. Alte concentrari de activitati seismice pot fi observate în zonele

oceanice, cum ar fi cele din mijlocul oceanului Atlantic si ale oceanului Indian. Lanturi de munti

submarini se afla în aceste zone, iar eruptiile vulcanice sunt frecvente. Concentrari masive de

cutremure de mare adâncime, de pâna a 680 km, pot fi observate în lanturile de insule din oceanul

Pacific si Caraibele de est

Preview document

Inginerie Seismică - Pagina 1
Inginerie Seismică - Pagina 2
Inginerie Seismică - Pagina 3
Inginerie Seismică - Pagina 4
Inginerie Seismică - Pagina 5
Inginerie Seismică - Pagina 6
Inginerie Seismică - Pagina 7
Inginerie Seismică - Pagina 8
Inginerie Seismică - Pagina 9
Inginerie Seismică - Pagina 10
Inginerie Seismică - Pagina 11
Inginerie Seismică - Pagina 12
Inginerie Seismică - Pagina 13
Inginerie Seismică - Pagina 14
Inginerie Seismică - Pagina 15
Inginerie Seismică - Pagina 16
Inginerie Seismică - Pagina 17
Inginerie Seismică - Pagina 18
Inginerie Seismică - Pagina 19
Inginerie Seismică - Pagina 20
Inginerie Seismică - Pagina 21
Inginerie Seismică - Pagina 22
Inginerie Seismică - Pagina 23
Inginerie Seismică - Pagina 24
Inginerie Seismică - Pagina 25
Inginerie Seismică - Pagina 26
Inginerie Seismică - Pagina 27
Inginerie Seismică - Pagina 28
Inginerie Seismică - Pagina 29
Inginerie Seismică - Pagina 30
Inginerie Seismică - Pagina 31
Inginerie Seismică - Pagina 32
Inginerie Seismică - Pagina 33
Inginerie Seismică - Pagina 34
Inginerie Seismică - Pagina 35
Inginerie Seismică - Pagina 36
Inginerie Seismică - Pagina 37
Inginerie Seismică - Pagina 38
Inginerie Seismică - Pagina 39
Inginerie Seismică - Pagina 40
Inginerie Seismică - Pagina 41
Inginerie Seismică - Pagina 42
Inginerie Seismică - Pagina 43
Inginerie Seismică - Pagina 44
Inginerie Seismică - Pagina 45
Inginerie Seismică - Pagina 46
Inginerie Seismică - Pagina 47
Inginerie Seismică - Pagina 48
Inginerie Seismică - Pagina 49
Inginerie Seismică - Pagina 50
Inginerie Seismică - Pagina 51
Inginerie Seismică - Pagina 52
Inginerie Seismică - Pagina 53
Inginerie Seismică - Pagina 54
Inginerie Seismică - Pagina 55
Inginerie Seismică - Pagina 56
Inginerie Seismică - Pagina 57
Inginerie Seismică - Pagina 58
Inginerie Seismică - Pagina 59
Inginerie Seismică - Pagina 60
Inginerie Seismică - Pagina 61
Inginerie Seismică - Pagina 62
Inginerie Seismică - Pagina 63
Inginerie Seismică - Pagina 64
Inginerie Seismică - Pagina 65
Inginerie Seismică - Pagina 66
Inginerie Seismică - Pagina 67
Inginerie Seismică - Pagina 68
Inginerie Seismică - Pagina 69
Inginerie Seismică - Pagina 70
Inginerie Seismică - Pagina 71
Inginerie Seismică - Pagina 72
Inginerie Seismică - Pagina 73
Inginerie Seismică - Pagina 74
Inginerie Seismică - Pagina 75
Inginerie Seismică - Pagina 76
Inginerie Seismică - Pagina 77
Inginerie Seismică - Pagina 78
Inginerie Seismică - Pagina 79
Inginerie Seismică - Pagina 80
Inginerie Seismică - Pagina 81
Inginerie Seismică - Pagina 82
Inginerie Seismică - Pagina 83
Inginerie Seismică - Pagina 84
Inginerie Seismică - Pagina 85
Inginerie Seismică - Pagina 86
Inginerie Seismică - Pagina 87
Inginerie Seismică - Pagina 88
Inginerie Seismică - Pagina 89
Inginerie Seismică - Pagina 90
Inginerie Seismică - Pagina 91
Inginerie Seismică - Pagina 92
Inginerie Seismică - Pagina 93
Inginerie Seismică - Pagina 94
Inginerie Seismică - Pagina 95
Inginerie Seismică - Pagina 96
Inginerie Seismică - Pagina 97
Inginerie Seismică - Pagina 98
Inginerie Seismică - Pagina 99
Inginerie Seismică - Pagina 100
Inginerie Seismică - Pagina 101
Inginerie Seismică - Pagina 102
Inginerie Seismică - Pagina 103
Inginerie Seismică - Pagina 104
Inginerie Seismică - Pagina 105
Inginerie Seismică - Pagina 106
Inginerie Seismică - Pagina 107
Inginerie Seismică - Pagina 108
Inginerie Seismică - Pagina 109
Inginerie Seismică - Pagina 110
Inginerie Seismică - Pagina 111
Inginerie Seismică - Pagina 112
Inginerie Seismică - Pagina 113
Inginerie Seismică - Pagina 114
Inginerie Seismică - Pagina 115
Inginerie Seismică - Pagina 116
Inginerie Seismică - Pagina 117
Inginerie Seismică - Pagina 118
Inginerie Seismică - Pagina 119
Inginerie Seismică - Pagina 120
Inginerie Seismică - Pagina 121
Inginerie Seismică - Pagina 122
Inginerie Seismică - Pagina 123
Inginerie Seismică - Pagina 124
Inginerie Seismică - Pagina 125
Inginerie Seismică - Pagina 126
Inginerie Seismică - Pagina 127
Inginerie Seismică - Pagina 128
Inginerie Seismică - Pagina 129
Inginerie Seismică - Pagina 130
Inginerie Seismică - Pagina 131
Inginerie Seismică - Pagina 132
Inginerie Seismică - Pagina 133
Inginerie Seismică - Pagina 134
Inginerie Seismică - Pagina 135
Inginerie Seismică - Pagina 136
Inginerie Seismică - Pagina 137
Inginerie Seismică - Pagina 138
Inginerie Seismică - Pagina 139
Inginerie Seismică - Pagina 140
Inginerie Seismică - Pagina 141
Inginerie Seismică - Pagina 142
Inginerie Seismică - Pagina 143
Inginerie Seismică - Pagina 144
Inginerie Seismică - Pagina 145
Inginerie Seismică - Pagina 146
Inginerie Seismică - Pagina 147
Inginerie Seismică - Pagina 148
Inginerie Seismică - Pagina 149
Inginerie Seismică - Pagina 150
Inginerie Seismică - Pagina 151
Inginerie Seismică - Pagina 152
Inginerie Seismică - Pagina 153
Inginerie Seismică - Pagina 154
Inginerie Seismică - Pagina 155
Inginerie Seismică - Pagina 156
Inginerie Seismică - Pagina 157
Inginerie Seismică - Pagina 158
Inginerie Seismică - Pagina 159
Inginerie Seismică - Pagina 160
Inginerie Seismică - Pagina 161
Inginerie Seismică - Pagina 162
Inginerie Seismică - Pagina 163
Inginerie Seismică - Pagina 164
Inginerie Seismică - Pagina 165
Inginerie Seismică - Pagina 166
Inginerie Seismică - Pagina 167
Inginerie Seismică - Pagina 168
Inginerie Seismică - Pagina 169

Conținut arhivă zip

  • Inginerie Seismica
    • bibliografie_inginerie_seismica.pdf
    • curs01_inginerie_seismica.pdf
    • curs02_inginerie_seismica.pdf
    • curs03_inginerie_seismica.pdf
    • curs04_inginerie_seismica.pdf
    • curs05_inginerie_seismica.pdf
    • curs06_inginerie_seismica.pdf
    • curs07_inginerie_seismica.pdf
    • curs08_inginerie_seismica.pdf
    • curs09_inginerie_seismica.pdf
    • curs10_inginerie_seismica.pdf
    • curs11_inginerie_seismica.pdf
    • curs12_inginerie_seismica.pdf
    • procedura_sap2000.pdf

Alții au mai descărcat și

Cursuri design și estetică

ESTETICA “Ştiinţa care studiază legile şi categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare şi de receptare a frumosului; ansamblu...

Arhivistică și documentaristică

Termenul de „arhivă” ce-l vom utiliza cu insistenţă pe parcursul cursului de faţă are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, desemnează ansamblul de...

Curs de Conducere Preventivă

Conducerea preventivă reprezintă comportamentul rutier al participanţilor la trafic care asigură evitarea producerii unui accident, prin...

Logistică

Proiectarea sistemelor de producție Proiectarea sistemului de producţie include layout-ul secţiilor componente, amplasarea fabricii, proiectarea...

Catedra militară

Tema 1: “Informaţii din balistica interioară şi exterioară.” Subiecte de studiu. 1. Informaţii despre balistica interioară. 2. Informaţii...

Expertiza Merceologică

Relatiile, uneori conflictuale, dintre partenerii din diverse domenii si problemele complexe pe care organele judiciare le au de solutionat obliga...

Creditul și Dobânda

1. Creditul 1.1. Continutul si functiile creditului Pentru definirea creditului, este necesara prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu...

Te-ar putea interesa și

Studiul structurilor multietajate cu planșee dală

Cap.I GENERALITATI I.1 Descrierea solutiei Planşeele dală sunt rezemate de regulă pe stalpi, fără a beneficia de aportul grinzilor, cu eventuala...

Undele Seismice

Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile, formand undele seismice. Pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei...

Analiză asupra influenței unei mase asupra modului propriu de vibrație ale unei structuri din cadre de beton armat

1. Introducere Acest proiect face parte din materia Dinamica structurilor predată studenților din anul I al masteratului Inginerie strucurală al...

Factori care determină comportarea neliniar dinamică a betonului armat

Caracteristicile betonului armat Betonul este un material de constructie mixt, obtinut din agregate, ciment si apa, amestecate in anumite...

Cutremurul din 1977

1. Clasificarea dezastrelor: a) fenomene naturale de origine geologica sau meteorologica In aceasta categorie sunt cuprinse: • ploi abundente...

Cutremure

Sursa seismica In limbajul curent seismul (cutremurul) inseamna o miscare a terenului perceptibila de catre oameni.Aceasta miscare a terenului nu...

Comportarea Structurilor Metalice la Cutremure

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreag a...

Cutremurul din Nepal, 2015

1.Introducere În data de 25 Aprilie 2015 un cutremur de magnitudine M7.8 a avut loc în Nepal. Epicentrulcutremurului a fost localizat în Gorkha,...

Ai nevoie de altceva?