Organizații Maritime Internaționale

Curs
5.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 10669
Mărime: 64.45KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Surugiu Ioana
ORGANIZATII MARITIME INTERNATIONALE - UMC Constanta, anul III - IFR Navigatie.

Extras din document

. PRINCIPALELE ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE

1. ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE

Cea mai importantă organizaţie internaţională, atât prin caracterul său univer¬sal - cuprinzând aproape toate statele lumii, cât şi prin scopurile ce i-au fost conferite, prin vastitatea şi multitudinea activităţilor sale, este Organizaţia Naţiu¬nilor Unite, instituită în 1945 , după încheierea celui de-al doilea război mondial Astăzi, aproape toate naţiunile lumii sunt membre ONU : în total 192 de ţări

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost creată pentru remedierea „defectelor” Societăţii Naţiunilor (creată după primul război mondial) şi pentru stabilirea unei noi ordini internaţionale, atât în planul asigurării păcii şi eliminării forţei din relaţiile internaţionale, cât şi în cel al dezvoltării economice, sociale, culturale şi umanitare. Aceste obiective sunt formulate în articolul 1 din Carta ONU, care prevede că scopurile Naţiunilor Unite sunt următoarele:

„1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia mă¬suri colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi să înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional care ar putea duce la o violare a păcii.

2. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea prin¬cipiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptul lor la autodeterminare, şi să ia oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale.

3. Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele internaţio¬nale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi încurajând respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

4. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor spre atinge¬rea acestor scopuri comune”.

Evident, scopurile ONU au dimensiuni cuprinzătoare şi, ca atare, s-a ridicat problema priorităţilor. În acest sens, de exemplu, ONU a impulsionat procesul de decolonizare, punând accentul, în acest proces, pe autodeterminarea popoarelor şi pe eliminarea apartheidului, ceea ce a avut ca efecte şi creşterea substanţială a numărului statelor membre. În prezent, problemele dezvoltării economice au dobândit o importanţă deosebită şi în cadrul ONU. Totodată, pe plan politic, tensiuni şi conflicte armate interetnice şi ameninţări ale păcii şi securităţii, care au apărut după încetarea războiului rece şi a bipolarismului, implică o angajare tot mai puternică a organizaţiei în aplicarea de sancţiuni şi alte măsuri pentru eliminarea unor situaţii de confruntare ce periclitează stabili¬tatea şi pacea internaţională.

Ca organizaţie interstatală, în Cartă se prevede că organizaţia este întemeiată pe principiul egalităţii suverane a membrilor săi şi - după cum s-a mai arătat - nici o dispoziţie din Cartă nu va autoriza Naţiunile Unite să intervină în probleme inter¬ne ale statelor membre. Carta mai prevede obligaţia statelor membre de a rezolva diferendele dintre ele pe cale paşnică şi statuează interzicerea folosirii forţei.

2. ORGANISMELE ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

ONU are şase organisme distincte: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social, Consiliul de Tutelă şi Secretariatul - au sediul central în New York. Cel de-al şaselea - Curtea Internaţională de Justiţie - îşi desfăşoară activitatea la Haga, în Olanda.

2.1. Consiliul de Securitate

Consiliul de Securitate are răspunderea primordială pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Este constituit din 15 membri, dintre care cinci membri permanenţi cu drept de veto (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China, Rusia). Hotărârile de fond ale consiliului trebuie, deci, să întrunească voturile pozitive ale unui număr de nouă membri, inclusiv pe cele ale celor cinci membri permanenţi.

Potrivit capitolului VII „Acţiuni în caz de ameninţări împotriva păcii, de violări ale păcii şi acte de agresiune” (art. 39-51) din Cartă, constatând existenţa unor asemenea ameninţări, Consiliul de Securitate poate hotărî măsuri ce nu implică folosirea forţei armate. În cazul când ar socoti că asemenea măsuri nu ar fi adecvate sau nu s-au dovedit adecvate, Consiliul de Securitate poate întreprin¬de, cu forţe aeriene, maritime sau terestre, orice acţiune pe care o consideră necesară pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Acţiunea poate cuprinde demonstraţii, măsuri de blocadă sau alte operaţiuni executate de forţele aeriene, maritime sau terestre ale membrilor Naţiunilor Unite.

Preview document

Organizații Maritime Internaționale - Pagina 1
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 2
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 3
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 4
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 5
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 6
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 7
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 8
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 9
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 10
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 11
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 12
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 13
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 14
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 15
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 16
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 17
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 18
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 19
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 20
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 21
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 22
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 23
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 24
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 25
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 26
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 27
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 28
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 29
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 30
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 31
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 32
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 33
Organizații Maritime Internaționale - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Organizatii Maritime Internationale.doc

Alții au mai descărcat și

Specii de Pesti

Morunul  este unul dintre cei mai mari pesti de apa dulce din Europa familia sturionilor Acipenseridae. Este raspandit in special in Marea Neagra,...

Limba Italiana Contemporana - Pragmatica

Curs 1 La pragmatica 1. Osservazioni preliminari Il termine “pragmatica” e stato introdotto dal filosofo Americano Ch. Morris (1901-1979) che...

Limba Italiana Contemporana - Semantica

CORSO 1-2 1. Che cos’e la semantica? Ovvero l’oggetto di studio della semantica. - La semantica è quella parte della linguistica che studia il...

Sisteme Integrate de Proiectare a Instalatiilor Navale - Outfitting Pipework

OUTFITTING PIPEWORK Exerciţiul începe: 1. În forma OUTFITTING Login tipăreşti numele proiectului (Project) la care vrei să lucrezi: introduci...

Navigatie Maritima

Noţiuni introductive privind: - Utilizarea radarului în navigaţie - Cerinţe impuse radarelor navale - Prevederi COLREG referitoare la utilizarea...

Muzeologie - Concepte Fundamentale, Preocupari in Domeniu

Definiţie: MUZEOLOGIE - Ştiinţa muzeului, care are ca obiect studiul organizării muzeelor, al păstrării, ocrotirii şi prezentării exponatelor,...

X-Ray Photoelectron Spectroscopy

X-ray Photoelectron Spectroscopy (XPS) Spectroscopia de fotoelectroni cu raze X sau ESCA (Electron Spectroscopy for chemical analysis) Analize...

Suport Curs - Managementul Aprovizionarii cu Resurse Materiale si Energetice

MA reprezinta totalit activit prin care se asig elem materiale si tehnice necesare prod in volumul si structura care sa permita realiz obiectivelor...

Te-ar putea interesa și

Principiul Libertății Mărilor

CAPITOLUL I. - INTRODUCERE CU PRIVIRE LA DREPTUL MĂRII Problema libertăţii mărilor este comentată în cel puţin două locuri: în primul rând, în...

Convenția Internațională Privind Ocrotirea Vieții pe Mare Solas 1974

INTRODUCERE Istoria dezvoltării civilizaţiei aduce dovezi certe care demonstrează că navigaţia a fost una dintre cele mai vechi îndeletniciri a...

Transporturile maritime - Contractul de agenturare

Datorita avantului economic al societatatii umane din ultima perioada, s-a inregistrat o crestere fara precedent a comertului mondial, a traficului...

Unele Considerații Privind Criza la Marea Neagră

I N T R O D U C E R E Sfârşitul secolului douăzeci a fost bogat în evenimente care au provocat modificări profunde în planul mediului de...

Contributia Romaniei la Formarea si Fundamentarea Dreptului Marii

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.INTRODUCERE 1.1.Definiţia dreptului marii Dreptul internaţional al mării face parte din dreptul internaţional...

Sisteme integrate de management implementate la navele portcontainer

1.1Noțiuni introductive Sistemul de management integrat (SMI) poate fi definit ca fiind un set de procese interconectate care folosesc aceleași...

Contractul de Navlosire și Efectele Lui

CONSIDERATII INTRODUCTIVE I. Scurt istoric al Dreptului maritim Comerţul maritim, ramură a economiei, se caracterizează prin reguli şi norme...

Aspecte Specifice privind Managementul Calitatii in Transportul Maritim

INTRODUCERE Transportul maritim este o activitate economica vasta s i complexa, atât ca volum al marfurilor aflate în traficul anual, cât si ca...

Ai nevoie de altceva?