Politica si Administratia Publica

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Politica si Administratia Publica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

5.1. Partidele politice

Studiul partidelor politice nu va putea fi aici un studiu complet. Caracterul lucrarii ne sileste sa

oferim o simpla sinteza unei probleme extrem de întinsa si extrem de delicata. Vom insista mai

mult pe aspectele structurale ale partidelor, fara a analiza doctrinele partizane. Stiinta politica a

acordat si acorda un rol cheie partidelor politice din momentul în care analiza si-a deplasat centrul

de greutate de la apartenenta institutionala la motoarele reale ale vietii politice.

Studiul centrelor de impuls politic de la nivelul societatii civile, între care partidele politice detin

locul primordial, poate explica complet modalitatea de functionare a statului. Partidele constituie un

fenomen complex, care nu poate fi gândit ca autonom fata de contextul social în care exista. De

aceea studiul partidelor trebuie sa se desfasoare pe un dublu plan: politic si sociologic. De

exemplu, distinctia partide de masa - partide de cadre nu este doar una politica, ci reflecta o

realitate sociologica. Existenta partidelor de cadre tine de afirmarea unei societati individualiste si

liberale, în timp ce existenta partidelor de masa sau ideologice tine de afirmarea ca forta politica a

unei clase care tinde sa le elimine pe celelalte. Coexistenta celor doua tipuri releva, însa, o

societate divizata.

Afirmarea unei structuri mediatice a partidelor, care tinde sa completeze structura umana, chiar s-o

înlocuiasca la nivel local, se revendica de la aceeasi transformare a coeziunii grupului social, din

coeziune teritoriala în coeziune informationala. O alta consecinta a faptului ca partidele nu pot fi

desprinse de mediul în care exista este ca trasaturile lor si ale sistemului pe care îl formeaza sunt

foarte diferite de la o tara la alta. De aceea este foarte greu sa desprindem reguli generale. Acesta

este motivul pentru care analiza ce urmeaza este una foarte generala.

Rolul unui partid politic, functiile pe care el le are într-o societate depind de cultura politica a acelei

societati. Rolul unui partid nu este deloc acelasi într-o societate concurentiala sau într-o dictatura.

De asemenea, gradul de dezvoltare economica a tarii releva modul de functionare si de rolul unui

partid, caci homo politicus este mai întâi un homo economicus. Daca partidele influenteaza cadrul

constitutional, nu este mai putin adevarat ca acest cadru constitutional influenteaza la rândul lui

partidele. Astfel, nu va fi deloc indiferent pentru numarul, ponderea si structura partidelor, tipul de

scrutin, adoptat, pragul electoral stabilit, modul de constituire a circumscriptiilor electorale,

modalitatea de reglementare a finantarii campaniei electorale etc. Partidele sunt, pe de alta parte,

contaminate cu elemente ale puterii publice. Sistemul de partide prezinta oarecum un caracter de

rigiditate analog mecanismelor politice oficiale. Nu doar structura puterii influenteaza partidele

politice, ci si structura teritoriala a statului, structura mijloacelor de informare în masa si numarul si

importanta grupurilor de presiune etc.

Figura 4: Sistemul de partid si erodarea influentei parlamentare1

Dezvoltarea drepturilor

cetatenes ti:democratia electorala

Fortele s ociale lupta pentru influenta,

des i exis ta o împartire între „elementele

active pol itic s i pas ive poli tic”

Partidele poli tice s e formeaza cu s copul

de a org aniza reprezentarea g rupurilor

s i clas elor

Puterea în partide ramâne la cei care

activeaza permanent în cadrul lor, s i

es te concentrata în continuare în

mâinile poli ticieni lor de profes ie

Partidele s e bazeaza pe „uni tate de

directie” s i „dis ciplina riguroas a” –

devin organizatii birocratice

„Aparatul” de partid s tabiles te

mecanismele de control al propriilor

s us tinatori, inclus iv membri i

parlamentului: reprezentanti i nu fac

decât s a aprobe

Erodarea idei i de parlament, ca centru al

deliberarii s i dezbateri i

Partidele domina prlamentul, iar liderii

domina partidele: „dictatura celor ales i”

Amenintarea demag ogiei directe, fatis e,

controlata de s is temul parlamentar în care

conducatorii trebuie s a s upravietuias ca, de

„locul pe piata” voturilor s i de

cons trângerile adminis tratiei publice

„profes ionis te”

S epararea din ce în ce mai mare între cei

care s unt activi pol itic s i cei care s unt pas ivi

poli tic.

A. Categorii de partide

Distinctia dintre partidele de masa si partidele de cadre a fost trasata de M. Duverger intr-un mod

magistral. Noi o vom relua doar si vom încerca sa atragem atentia asupra unui singur aspect.

Partidul tinde sa evolueze spre depasirea acestei polaritati si sa devina un partid cadru, un partid

structurat autonom, pentru care nu mai are importanta masa umana, nici ideologia, ci forma, o

forma lipsita de continut concret în universalitatea sa si care este capabila sa se umple cu orice

continut.

„Distinctia dintre partidele, de cadre si partidele de masa nu se bazeaza pe dimensiunea lor, pe

numarul membrilor lor; nu este vorba de o diferenta de talie, ci de structura.”2

Partidul de masa se bazeaza, si din punct de vedere financiar, si din punct de vedere ideologic,

pe aderentii sai. El îsi finanteaza campania electorala în principal din cotizatii. El este, dupa

parerea lui Duverger, o eliberare fata de finantarea capitalista.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica si Administratia Publica.pdf