Teoria Administrației Publice

Introducere

Teoria administratiei publice reprezinta o disciplina esentiala pentru domeniul stiintelor administrative, specializarea administratie publica.

Obiectivele cursului se concretizeaza în asigurarea unor competente cu caracter general, interpersonal si sistemic si anume:

.capacitatea de a analiza si sintetiza fenomenul administrativ;

.capacitatea de organizare si planificare în administratia publica, centrala si locala;

.asigurarea de cunostinte de baza necesare profesiei de functionar public;

.deprinderea unui limbaj economic, juridic si administrativ;

.capacitatea de întelegere a mecanismelor de functionare a aparatului administrativ;

.capacitatea de a avea un comportament etic.

Suportul de curs este destinat studentilor de la învatamântul la distanta, fiind axat pe explicarea principalelor aspecte ale domeniului administratiei publice, respectiv principiile de functionare ale sistemului administrativ, structura acestuia, fenomenele si procesele vietii administrative care evident, se afla la baza unei culturi de specialitate în sfera stiintelor administrative.

Cursul este structurat în zece teme, având referiri bibliografice corespunzatoare.

Însusirea temeinica a cunostintelor la disciplina Teoria administratiei publice presupune în primul rând un studiu individual serios al bibliografiei recomandate si, în al doilea rând un efort de corelare a informatiei si aplicare a notiunilor prin grilele si exercitiile de aprofundare a continutului.

Evaluarea cunostintelor studentilor are loc în mod permanent cu prilejul întâlnirilor cu studentii si prin intermediul lucrarilor programate prin calendarul disciplinei.

Evaluarea finala la disciplina Teoria administratiei publice se face prin examen, la sfârsitul semestrului; examenul se desfasoara în forma scrisa. Notarea se face de la 1 la 10.

Studentul care nu obtine minim nota 5 la examenul final, nu promoveaza. Calcularea notei finale se face în proportiile urmatoare:

-70% raspunsurile la examen;

-10% participarea la activitatile în cadrul întâlnirilor tutoriale;

-20% raspunsurile la teste si temele de control.

Examenul consta în:

I.Doua subiecte teoretice de tratat

II.Zece teste grila

III.Zece exercitii tip DA/NU

IV.Un exercitiu de creatie tip studiu de caz cu oferirea unei solutii într-o ipostaza data a subiectului

Exemplu de calcul al notei finale a unui student care:

-a obtinut nota 8 la examen;

-nu are nici o participare la întâlnirile tutoriale;

-a obtinut o nota de 10 la o tema de control:

8 x 0,7 + 0 x 0,1 + 10 x 0,2 = 7,6 @ 8 (opt)

Capitolul I.Administratia si Stiinta Administrativa

1.Conceptul de administratie, caracteristicile si functiile sale

Notiunea de administratie cunoaste doua acceptiuni:

.maniera de rezolvare a problemelor curente cu caracter public, respectiv mijloacele de gestionare a domeniului sectorului public;

.ansamblul autoritatilor care se înfiinteaza pentru îndeplinirea sarcinilor administrative.

Potrivit primei acceptiuni, administratia are sensul de functiune, respectiv activitate care urmareste satisfacerea interesului general. Desigur, este vorba despre activitatea celor putini sau actiunea unor oameni, în raport cu cei multi, respectiv administratori-administratii, activitate care se desfasoara în scopul organizarii executarii si executiei în concret a legii. Prin activitatea administrativa se asigura reglementarile si serviciile necesare societatii în ansamblul sau sau unor segmente ale acesteia.

Potrivit celei de-a doua acceptiuni, administratia desemneaza organele sau ansamblul institutiilor, respectiv:

*organele administratiei publice care deservesc colectivitati teritoriale si au competente teritoriale precum administratia centrala si teritoriala si administratia locala (comuna, oras, municipiu, judet);

*institutiile publice care sunt organisme cu autonomie si organizare tehnica specifica.

Administratia poate fi:

.executiva (activa);

.consultativa;

.deliberativa.

De asemenea, administratia poate fi publica sau privata. În România, potrivit Constitutiei exista administratie publica de stat si administratie publica nestatala, a colectivitatilor locale. Acestea au ca functie principala prestarea de servicii nemarfare pentru colectivitati si redistribuirea veniturilor. Cu alte cuvinte, administratia publica (statul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia, învatamântul public, institutiile de securitate sociala, sanatate, cultura, arta etc.) satisfac nevoi ale colectivitatilor si asigura redistribuirea avutiei din taxele percepute sub forma de impozite, contributii la asigurari sociale, contributii la ajutorul de somaj etc.

Administratia privata cuprinde organizatii fara scop lucrativ de tipul asociatiilor si fundatiilor si obtin resurse prin cotizatii sau contributii voluntare: organizatii religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundatii, asociatii culturale si sportive etc.