Teorie si Practica Politienesca

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 111 în total
Cuvinte : 80729
Mărime: 220.83KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CAPITOLUL I

STUDIU COMPARAT : EVOLUŢIA SISTEMULUI POLIŢIENESC

DIN ROMÂNIA ÎN SECOLELE XX ŞI XXI

1. Noţiuni introductive

Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului, este la fel de veche ca şi acesta. Ea este o constantă a societăţii umane, fiind, astfel, una dintre cele mai vechi instituţii cunoscute . Bazele ei au fost puse încă din antichitate de legislatorii greci Drakon şi Solon, ulterior fiind considerată ca fiind suflul societăţii, având un rol esenţial în asigurarea ordinii, binelui public, prevenirii criminalităţii şi corecţiei sociale.

În procesul de organizare şi funcţionare a autorităţilor de poliţie se fac, însă, resimţite caracteristicile regimului politic ale unui anumit stat. Astfel, în statele totalitare, poliţia este transformată în instrumentul predilect al elitei conducătoare , fiind întotdeauna excesiv subordonată puterii executive şi determinată să impună respectarea acelor norme de convieţuire socială care protejează interesele conducătorilor. În statele de drept, dimpotrivă, poliţia se află în subordinea autorităţilor civile, excluzându-se, cât mai mult posibil, politizarea ei, prin reconsiderarea menirii sale de garant al tuturor libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti înscrise în Constituţie. În statele occidentale evoluate, poliţia este instituţia care dă măsura gradului de civilizaţie al umanităţii. De asemenea, este unanim acceptată ideea că poliţia se situează într-un punct de echilibru, are sarcini independente de fundalul regimului politic de moment şi asigură, pe de o parte, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi conservarea ordinii sociale, iar pe de altă parte, exercită dreptul de poliţie al statului, prin măsuri de constrângere. Privind din acest unghi de vedere, credem că studiul locului şi rolului poliţiei este permanent justificat.

Statul a fost şi este considerat ca cea mai importantă instituţie politică a societăţii. El îndeplineşte o serie de activităţi, desemnate prin termenul de funcţii, soluţia ideală pentru societatea umană pentru dezvoltarea sa materială şi spirituală, pentru conservarea valorilor umane. Statul este o construcţie instituţională întemeiată pe un număr de reguli de drept, devenind formula juridică de existenţă a societăţii umane, o putere de comandă, un instrument de organizare şi conducere a societăţii. Statul, constituie factorul de care depinde satisfacerea cerinţelor şi a necesităţilor umane, îndeplinind deopotrivă şi funcţia de moderator al regimului politic şi cea de administrator al problemelor vitale şi este singurul deţinător al monopolului violenţei fizice. El apare ca instanţă supremă însărcinată cu garantarea coerenţei generale, cu asigurarea aplicării legilor şi executarea deciziilor autorităţii legitime, inclusiv prin recurgerea la constrângere, în formele şi în condiţiile prescrise de lege. Aici apare noţiunea de drept de poliţie al statului exercitat prin intermediul instituţiilor poliţieneşti.

Orice societate umană are nevoie de ordine, disciplină şi armonie socială, desemnată prin termeni cum sunt „ordine socială”, „ordine de drept”, „ordine publică”, „siguranţă civică”. Ordinea socială presupune normala funcţionare a societăţii, protejarea ordinii democratice stabilită prin voinţa liberă a poporului, buna relaţionare a subsistemelor societăţii pe baza normelor sociale acceptate: juridice, morale, religioase, culturale ş.a. . Ordinea de drept semnifică atât ansamblul regulilor de conduită , cât şi starea relaţiilor sociale care trebuie să se desfăşoare în strictă conformitate cu normele dreptului intern şi internaţional.

Ordinea publică a fost definită ca fiind ordinea politică, economică şi socială dintr-un stat, asigurată prin ansamblul de norme juridice şi printr-o serie de măsuri care presupun normala funcţionare a aparatului de stat, menţinerea liniştii cetăţenilor, prevenirea şi reprimarea actelor şi faptelor antisociale. Altfel spus, ne permitem să afirmăm că, prin ordine publică, din punct de vedere administrativ şi mai ales poliţienesc, vom înţelege starea generală, materială şi exterioară pe care legiuitorul o garantează şi autoritatea administrativă care o protejează, prin împiedicarea producerii oricărei tulburări posibile. Fiind o proiecţie a ordinii constituţionale şi de drept în organizarea şi desfăşurarea activităţii publice de stat, ordinea publică reprezintă reglementarea convieţuirii publice pe baza înfăptuirii ordinii de drept, în scopul preîntâmpinării şi/sau înlăturării pericolelor la adresa intereselor majore ale ţării şi ale cetăţenilor.

Principiul fundamental al activităţii de asigurare a ordinii publice presupune ca, în exercitarea drepturilor lor, cetăţenii, celelalte organisme, instituţii şi persoanele juridice, să respecte necondiţionat regulile în vigoare, în caz contrar intervenind perspectiva aplicării unor sancţiuni. Scopul statului, prin organismele poliţieneşti şi componentele sistemului judiciar, pare, în acest sens, ca acela de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor. În societăţile democratice, sistemele naţionale de asigurare a ordinii publice cuprind ansamblurile compuse de legislaţie, autorităţile şi organele administrative, instituţiile, forţele şi resursele specializate care acţionează în acest sens. Forţele de ordine sunt reprezentate de instituţii şi autorităţi care deţin componentele şi atribuţiile în materie şi au sarcini în exercitarea dreptului de poliţie al statului, una dintre importantele dimensiuni ale suveranităţii fiecărui stat în parte.

Se admite, în general, că orice stat are dreptul suveran de a apăra existenţa sa legitimă şi materială, de a salvgarda ordinea publică şi privată prin intermediul acţiunilor poliţieneşti preventive şi represive. În context, poliţia, ca organ al puterii executive, trebuie să aibă ca principală preocupare stabilirea şi îndeplinirea măsurilor pentru apărarea vieţii, integrităţii corporale şi libertăţii persoanelor, a avutului public şi privat, celorlalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor, grupurilor sociale şi ale statului. Măsurile respective se repercutează în planul siguranţei individuale, favorizând în ultimă instanţă instituirea şi menţinerea ordinii de drept, ocrotirea valorilor supreme şi protejarea individului. Plecând de la premisa unanim acceptată că infracţionalitatea este un fenomen anacronic şi nociv, deci anormal şi inacceptabil, poliţiei îndeosebi îi revine sarcina organizării unei susţinute activităţi de cunoaştere a mediului social, de identificare a cauzelor criminalităţii, de prevenire şi combatere a faptelor ilicite ale persoanelor despre care apar date sau indicii că pregătesc să comită ori au săvârşit deja infracţiuni.

Preview document

Teorie si Practica Politienesca - Pagina 1
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 2
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 3
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 4
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 5
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 6
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 7
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 8
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 9
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 10
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 11
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 12
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 13
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 14
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 15
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 16
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 17
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 18
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 19
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 20
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 21
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 22
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 23
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 24
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 25
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 26
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 27
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 28
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 29
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 30
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 31
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 32
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 33
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 34
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 35
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 36
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 37
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 38
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 39
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 40
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 41
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 42
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 43
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 44
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 45
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 46
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 47
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 48
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 49
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 50
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 51
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 52
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 53
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 54
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 55
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 56
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 57
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 58
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 59
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 60
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 61
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 62
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 63
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 64
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 65
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 66
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 67
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 68
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 69
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 70
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 71
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 72
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 73
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 74
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 75
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 76
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 77
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 78
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 79
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 80
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 81
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 82
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 83
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 84
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 85
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 86
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 87
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 88
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 89
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 90
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 91
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 92
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 93
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 94
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 95
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 96
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 97
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 98
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 99
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 100
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 101
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 102
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 103
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 104
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 105
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 106
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 107
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 108
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 109
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 110
Teorie si Practica Politienesca - Pagina 111

Conținut arhivă zip

  • Teorie si Practica Politienesca.doc

Alții au mai descărcat și

Intervenția Organelor de Poliție - Măsurile de Ordine Publică

INTRODUCERE MINISTERUL DE INTERNE ȘI CEL EUROPEAN (argumente istorice) Cel care studiază istoria Internelor este impresionat de faptul că...

Metode de Cercetare

Formarea Problemei cercetării Problema cercetării este punctul de plecare a oricărei cercetări Practica Teoria Starea practicii în domeniul...

Codul International de Semnale - Partea a Doua

Codul Internaþional de Semnale Anumite cuvinte sau grupuri de litere au o semnificaþie aparte în cadrul comunicaþiilor efectuate, atunci când se...

Fotogrametrie

Restituţia stereoscopică a fotogramelor stereogramei Restituţia stereoscopică a fotogramelor stereogramei (stereorestituţia fotogramelor) este...

Inginerie Inovationala

Capitolul 1. Concept de innovare. Importanta innovarii 1.1. Inovatii de produs, inovatii de proces, inovatia tehnologica inovatia serviciilor....

Inovatie si Inventie in Inginerie

Umanitatea a fost dintotdeauna o societate bazată pe cunoaştere şi a evoluat ca atare. Această caracteristică este extrem de evidentă în perioada...

Teledetectie GIS Cadastru

Introducere Teledetecţia este o disciplină tehnică ce grupează ansamblul cunoştinţelor şi tehnicilor utilizate pentru observarea, analiza,...

Ai nevoie de altceva?