Cursuri Anatomie

Sistemul circulator este format din inima , vase sanguine si vase limfatice.

Inima este alcatuita din patru camere:

- atriul drept

- atriul stang

- ventriculul drept

- ventriculul stang,

cu ajutorul carora pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene.

Atriile primesc sange prin vene , iar ventriculii prin atrii, pompandu-l mai departe spre artere. Astfel: atriul drept primeste sange din venele cave, iar atriul stang – din venele pulmonare. Sangele din atriul stang se varsa in ventriculul stang, iar sangele din atriul drept– in ventriculul drept. Mai departe, sangele din ventriculul stang ajunge in aorta, iar sangele din ventriculul drept – in artera pulmonara.

Atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial, iar ventriculii – prin septul interventricular. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare, prevazute cu valve, care se deschid doar intr-un anumit sens: dinspre atrii spre ventriculi: spre ventriculul stang se deschide valva mitrala (bicuspida), iar spre ventriculul drept – valva tricuspida. La baza arterelor care se desprind din ventriculi se afla valvele sigmoide (semilunare).

Se formeaza astfel doua sisteme de circulatie:

- circulatia sistemica (marea circulatie) – incepe in ventriculul stang si este formata din aorta, arterele mari si mici, capilare, venule, vene mijlocii si mari, venele cave, care se varsa in atriul drept;

- circulatia pulmonara (mica circulatie) – incepe in ventriculul drept si este alcatuita din artera pulmonara cu ramificatiile ei pana la capilarele pulmonare (la nivelul carora au loc schimburile gazoase), care se continua cu ramificatiile venei pulmonare, ce se varsa in atriul stang.

Plamanii aduc oxigen in organism, in timpul inspiratiei, si elimina bioxid de carbon (in expiratie). Oxigenul din plamani este preluat de capilare si, prin venele pulmonare, este transportat pana la atriul stang. De aici, prin valva bicuspida (mitrala), sangele (bogat in oxigen) este varsat in ventricului stang si pulsat in aorta. Aorta, prin ramurile sale mari si mici, iriga toate organele si tesuturile organismului, ducand astfel oxigen la fiecare celula.

Celula foloseste oxigenul si elimina, prin reactii chimice, bioxidul de carbon, care este preluat de venele cave si transportat catre atriul drept. Din atriul drept sangele este varsat in ventriculul drept prin valva tricuspida, iar ventriculul drept pulseaza sangele in arterele pulmonare. Arterele pulmonare duc sange bogat in bioxid de carbon la plamani,

care va elimina gazul la exterior.

Peretele inimii este alcatuit din trei straturi concentrice: endocard, miocard si pericard. Endocardul se afla la interior, miocardul la mijloc si pericardul la exterior.

Pericardul este un sac dublu in care se afla lichid, cu rol de lubrifiere (foitele pericardice aluneca mai usor in timpul miscarilor inimii). Are si rolul de a limita expansiunea si umplerea in exces a inimii.

Miocardul este alcatuit din tesut muscular , cu rol in contractia inimii. Miocardul este mai gros in ventriculi decat in atrii.

Endocardul tapeteaza cavitatile inimii , asigurand netezimea suprafetelor ce vin in contact cu sangele circulant. Endocardul atrial este mai gros decat cel ventricular. La nivelul orificiilor atrio-ventriculare si originii marilor artere de la baza inimii, foita endocardica se rasfrange pe valve, care se inchid si se deschid pasiv sub influenta presiunii sanguine.

In peretele inimii exista un sistem care controleaza bataile inimii, numit sistemul excitoconductor nodal. Acest sistem are proprietatea de a da impulsuri electrice miocardului, astfel incat inima se contracta automat, zi si noapte, tot timpul vietii. Este format din:

-nodulul sinoatrial(NSA) – situat in peretele atriului drept , langa orificiul de varsare al venei cave superioare;

-nodulul atrioventricular (NAV) – in septul interatrial;

- fasciculul His – care porneste din NAV, intra in septul interventricular si, dupa un scurt traiect, se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) ce se distribuie celor doi ventriculi, terminandu-se prin:

- reteaua Purkinje in miocardul ventricular.

Impulsul nervos porneste din nodulul sinoatrial, ajunge la nodulul atrioventricular, de aici la fasciculul His, pana la reteaua Purkinje. Miocardul se contracta la fiecare impuls electric ajuns prin reteaua Purkinje si se relaxeaza intre impulsuri. Cand o camera a inimii se contracta, spunem ca se afla in sistola, iar daca se relaxeaza, se afla in

diastola. In sistola, camera inimii se goleste , iar in diastola – se umple.