Embriologie

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Embriologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Anatomie

Extras din document

ETAPELE DEZVOLTĂRII ORGANISMULUI UMAN

Dezvoltarea organismului uman cuprinde următoarele etape şi perioade:

Etapa prenatală (antepartum) cu următoarele perioade:

- perioada preembrionară reprezentată de gametogeneză şi însămânţare;

- perioada de zigot sau prima săptîmână de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea şi formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ;

- perioada embrionară (embriogeneza) caracterizată de formarea embrionului şi apariţia primordiilor organelor, este reprezentată de intervalul cuprins între săptămâna a 2-a şi săptămâna a 8-a ;

- perioada fetală (organogeneza) durează până la sfârşitul lunii a 9-a şi este caracterizată de totalitatea proceselor de morfo- şi histiogeneză prin care primordiile de organe dau naştere tuturor sistemelor funcţionale ale nou-născutului;

Etapa postnatală (postpartum), care cuprinde :

- perioada de copilărie

- prima copilărie (0-3 ani):

- perioada perinatală (prima săptămână postpartum) ;

- perioada de nou-născut (până la sfârşitul primei luni de viaţă postpartum) ;

- perioada de sugar (primul an de viaţă postpartum) ;

- perioada de copil mic (1-3 ani) ;

- a doua copilărie (3 – 6/7 ani) ;

- a treia copilărie (6/7 ani – 12 ani pentru fete şi 6/7 ani -14 ani pentru băieţi);

- perioada pubertăţii (între 12-16 ani la fete şi 14-16 ani la băieţi) ;

- perioada de adolescent (postpubertală) între 17 şi 20 ani ;

- perioada de adult (maturitate):

- tinereţe (între 21 ani şi 30 ani) ;

- maturitate propriu-zisă (între 31 şi 65 ani) ;

- perioada de bătrâneţe şi senescenţă.

PERIOADA DE ZIGOT (SĂPTĂMÂNA I)

Perioada de zigot se mai numeşte şi fază premorfogenetică şi cuprinde totalitatea transformărilor suferite de zigot din momentul fecundaţiei până în momentul nidaţiei. Cuprinde prima săptămână de viaţă antepartum şi se caracterizează prin procesul de segmentare al zigotului, care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar.

Segmentaţia

Fertilizarea se produce în treimea distală a ampulei tubei uterine. După fertilizare, zigotul tranzitează tuba uterină în aproximativ 72 ore. Timpul cât zigotul tranzitează tuba uterină este foarte important deoarece asigură sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia şi adaptările morfologice ale endometrului în vederea nidării. În timpul tranzitării tubei uterine, zigotul rămâne înconjurat de zona pellucida şi corona radiata. Acestea dispar la scurt timp după pătrunderea zigotului în cavitatea uterină.

Imediat după fecundare se declanşeajă procesul de segmentaţie (scindare, clivaj) în timpul căruia zigotul suferă o serie de diviziuni mitotice, numite și diviziuni de scindare, în urma cărora rezultă blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici, deoarece în timpul segmentării nu se produce o creştere celulară între ciclurile de diviziune celulară, astfel că zigotul îşi păstrează volumul iniţial.

Diviziunile de clivare nu prezintă un sincronism în cea ce priveşte timpul de desfăşurare, se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) şi au ca rezultat o creştere a raportului nucleo-citoplasmatic.

Începând din stadiul de 8 celule, la nivelul zigotului are loc un proces de compactare, în urma căruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. Procesul de compactare are ca rezultat apariţia unei diversităţi celulare la nivelul zigotului, prin apariţia unor celule cu dispoziţie asimetrică a elementelor citoplasmatice (nucleul migrează spre centrul embrionului, iar în citoplasmă apare o reţea de microfilamente şi microtubuli spre faţa celulei care priveşte în afara zigotului). Aceste modificări determină o polarizare a blastomerelor, acestea prezentând un pol apical ce priveşte spre exteriorul zigotului şi o faţă bazolaterală ce priveşte spre interiorul zigotului.

O astfel de celulă polară poate da naştere unor celule fiice diferite, în funcţie de orientarea axei de diviziune faţă de axa polară a sa. Dacă axa de diviziune formează un unghi drept cu axa polară, una din celulele fiice va păstra elementele regiunii apicale a celulei mamă şi va fi la rândul său o celulă polară. Cealaltă celulă fiică va păstra regiunea bazală a celulei mamă şi va fi o celulă nepolară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Embriologie.doc