Fiziologia Sistemului Nervos

Curs
9.4/10 (8 voturi)
Domeniu: Anatomie
Conține 2 fișiere: doc, ppt
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 24427
Mărime: 5.98MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

Scopul unitatii de curs: 2

Obiective operationale. 2

1.1. NEURONUL 2

2.1.1. Proprietatile fiziologice ale neuronului 3

2.1.2. Transmiterea sinaptica 6

2.1.3. Proprietatile centrilor nervosi 7

2.1.4. Organizarea functionala a sistemului nervos 9

1.2. FIZIOLOGIA MADUVEI SPINARII. 10

2.2.1. Functia reflexa. 11

2.2.2. Functia de conducere. 11

1.3. FIZIOLOGIA TRUNCHIULUI CEREBRAL. 13

2.3.1. Fiziologia bulbului. 14

2.3.2. Fiziologia puntii. 14

1.4. FIZIOLOGIA CEREBELULUI. 15

2.4.1. Functia reflexa. 16

2.4.2. Functia de conducere. 16

1.5. ROLUL TRUNCHIULUI CEREBRAL SI AL CEREBELULUI ÎN CONTROLUL MISCARII 17

1.5.1. Reflexele de reglare a tonusului muscular. 17

1.5.2. Reflexele statice si statokinetice. 19

1.5.3. Rolul integrator al substantei reticulate din trunchiul cerebral. 20

1.6. FIZIOLOGIA DIENCEFALULUI. 20

1.6.1. Functiile talamusului. 20

1.6.2. Functiile hipotalamusului. 21

1.7. Fiziologia emisferelor cerebrale. 22

1.7.1. Functiile neocortexului. 22

1.7.2. Functiile paleocortexului. 29

1.8. FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. 31

1.8.1. Structura functionala a sistemului nervos vegetativ. 31

1.8.2. Sistemul nervos simpatic 33

1.8.3. Sistemul nervos parasimpatic 36

BIBLIOGRAFIE 39

REZUMAT 39

Extras din document

FUNCTIA DE RELATIE

Scopul cursului:

.favorizarea formarii unei viziuni globale asupra functiei integratoare a sistemului nervos si umoral;

.reliefarea caracterului unitar al sistemului nervos, functia de relatie neputându-se efectua fara concursul functiilor vegetative si nici cele vegetative fara sprijinul celor de relatie;

.însusirea mecanismelor fundamentale ale activitatii nervoase superioare (actele reflexe conditionate, activitatea de analiza si sinteza), care stau nu numai la baza integrarii fine fiziologice dar si a proceselor psihologice.

Obiective operationale.

Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursantii vor putea sa:

.îmbunatateasca modul de utilizare a materialului intuitiv din cadrul cursului de anatomie;

.exemplifice diferitele forme de manifestare ale feed-back-ului organismului uman în timpul efectuarii efortului fizic;

.defineasca si sa utilizeze corect sensurile unor termeni stiintifici de specialitate pentru asigurarea întelegerii adecvate a reactiilor de raspuns din partea organismului în diferite conditii.

*Sugeram cursantilor sa foloseasca un caiet special în care sa faca notatii asupra problemelor studiate. În acest caiet se vor scrie si raspunsurile la întrebarile de la finalul fiecarei unitati de curs.

Raspunsurile la cele doua teme de verificare vor fi redactate separat pe maximum 5 pagini fiecare; pe baza acestor raspunsuri se va realiza si notarea.

2.1. NEURONUL

Unitatea functionala a sistemului nervos este reflexul realizat prin neuron. Un neuron este format din corp (soma) sau pericarion si prelungiri denumite dendrite si axoni (cilindracsi). Axonii sunt prelungirile prin care excitatia pleaca, iar dendritele, acelea care vin la som. Forma corpului celular poate fi stelata, rotunda, piramidala, fuziforma, ovalara, piriforma etc.

Dupa numarul prelungirilor pe care le prezinta si dupa felul în care pornesc acestea din corpul celulei nervoase neuronii se clasifica în neuroni unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari. Neuronii unipolari nu prezinta decât axonul, polul receptiv fiind difuz, excitatiile fiind receptionate prin toata suprafata pericarionului. Astfel de neuroni sunt rari si intra în structura retinei (celule amacrine).

Neuronii pseudounipolari sunt caracterizati prin aceea ca din corpul lor pleaca o singura prelungire, dar dupa un traiect scurt se bifurca în doua ramuri ce reprezinta dendrita si axonul; se gasesc în ganglionii spinali. Neuronii bipolari prezinta un axon si o singura dendrita care pleaca de obicei din puncte opuse.

Astfel de neuroni se gasesc în retina, mucoasa olfactiva, în ganglionii lui Corti si Scarpa. Neuronii multipolari prezinta un axon si numeroase dendrite care pornesc de pe toata suprafata pericarionului. Majoritatea neuronilor de acest tip se gasesc în toate segmentele sistemului nervos: celulele piramidale din cortexul cerebral, celulele radicaluare motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, celulele din ganglionii vegetativi extranevraxiali.

Din punct de vedere functional neuronii pot fi motori, senzitivi si de asociatie. Neuronii motori sau efectori, de obicei sunt mari, multipolari, cu axonul lung ce se termina în organele efectoare (muschi, glande). Asa sunt celulele piramidale din scoarta cerebrala, motoneuronii din coarnele anterioare medulare, celule Purkinje din scoarta cerebeloasa. Neuronii motori pot somatomotori si visceromotori.

Neuronii senzitivi sau receptori au proprietatea de a primi excitatiile receptionate de celulele senzoriale din mediul extern sau intern. Dendritele acestor neuroni senzitivi se distribuie la diferiti receptori externi sau interni. Exemple de astfel de neuroni sunt neuronii pseudounipolari senzitivi, somatici si vegetativi din ganglionul spinal, neuronii senzitivi din coarnele posterioare ale maduvei sau neuronii din ganglionii Corti si Scarpa etc. Neuronii de asociatie (intercalari), fac legatura între neuronul senzitiv si cel motor. Sunt de dimensiuni mici, multipolari si se gasesc în toate etajele sistemului nervos.

2.1.1. Proprietatile fiziologice ale neuronului

Atât prelungiri care aduc impulsuri la soma neuronala, cât si cele care le transmit la aceasta formeaza fibrele nervoase. Ele pot avea un diametru mai mare sau mai mic, pot fi mielinizate sau nemielinizate si conduc impulsul cu o viteza în functie de aceste particularitati. Fibrele nervoase intra în componenta nervilor si pe baza caracteristicilor mentionate au fost împartite în diferite categorii (vezi fig. 1).

Preview document

Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 1
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 2
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 3
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 4
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 5
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 6
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 7
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 8
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 9
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 10
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 11
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 12
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 13
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 14
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 15
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 16
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 17
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 18
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 19
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 20
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 21
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 22
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 23
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 24
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 25
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 26
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 27
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 28
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 29
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 30
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 31
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 32
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 33
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 34
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 35
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 36
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 37
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 38
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 39
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 40
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 41
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 42
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 43
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 44
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 45
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 46
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 47
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 48
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 49
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 50
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 51
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 52
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 53
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 54
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 55
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 56
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 57
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 58
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 59
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 60
Fiziologia Sistemului Nervos - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Anatomia sistemului nervos.ppt
  • Curs Fiziologia SN.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Hormonilor hipotalamo-hipofizari în Reproducere

ROLUL HORMONILOR HIPOTALAMO-HIPOFIZARI ÎN REPRODUCERE Functiile tuturor organelor si tesuturilor din organismul animal sunt supuse unei duble...

Pielea

INTRODUCERE Veritabil invelis impermiabil, pielea este un organ complex, multistratificat. Ea constituie o bariera care se opune actiunii...

Sistemul Reproducator

Sistemul reproducator - Aparatele genitale Individul nu este etern, doar reproducerea sexuala poate perpetua viata. Fiecare individ sexuat are...

Maduva Spinarii

1. Maduva spinarii este un organ al S.N.C. continut in canalul vertebral . Ea nu umple in intregime canalul dar se adapteaza la curburile...

Sistemul Muscular

Muschii reprezinta o componenta importanta a organismului, reprezentand aproximativ 40-45% din greutatea totala a corpului. Muschii reprezinta un...

Sistemul Respirator

Fiziologia respiratiei Schimbul de gaze intre sange si aerul atmosferic se realizeaza prin difuzie. Pentru a eficientiza procesul de difuzie si...

Cavitatea Bucala

Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare, insalivatie,...

Hipofiza

Luliberina (LHRH, GnRH) Controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie de cercetari experimentale....

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea Bolnavului cu Boala Parkinson

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA MOTIVATIA Ceea ce m-a facut să aleg prezentarea acestei lucrări, a fost faptul că una din categoriile pacienţilor care...

Depresia

Depresia a fost recunoscută ca tulburare încă din antichitate: o dovedeşte papirusul Ebers din Egiptul Antic (1550 IC), unul dintre cele mai vechi...

Îngrijiri specifice asistenței medicale acordate pacienților cu boala Alzheimer

Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC) , cuprinzand encefalul si maduva spinarii...

Îngrijirea Bolnavului cu Boala Parkinson

ARGUMENT Te poţi simţi singur, deznădăjduit abătut, trist, dar niciodată învins. Poţi pierde, poţi greşi, poţi suferi, dar nu te gândi să...

Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavilor cu accident vascular cerebral

MEMORIU JUSTIFICATIV Bolile cerebro-vasculare au o morbiditate și mortalitate crescută, numărul cazurilor sporind datorită frecvenței...

Îngrijirea Pacienților cu Accident Vascular Cerebral

Introducere Principala problemă pe care o determină acidentul cerebral vascular (AVC), atât la nivel personal, cât și populațional, este cea a...

Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu hemoragie cerebrală

ARGUMENT Hemoragia cerebrala sau accidentul vascular cerebral hemoragic continuă să reprezinte o afecțiune neurologică gravă, care ucide anual mii...

Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE MEDICALĂ A exercita corect medicina inseamnă a răspunde promt, onest si intelegere la diferite nevoi...

Ai nevoie de altceva?