Sistemul Muscular

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Sistemul Muscular.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Anatomie

Extras din document

S6

6. Sistemul muscular

6.1 Generalitaţi

Muşchii sunt organe contractile care prin scurtare produc mişcare. Amplitu¬dinea mişcării este în funcţie de gradul de mobilitate al articulaţiei asupra căreia acţionează muşchiul şi de lungimea fibrei musculare.

In contracţia maximă, fibra se scurtează la jumătatea lungimii pe care o are în stare de relaxare maximă. Travaliul depus de un muşchi este în raport cu numărul fibrelor ce-1 alcătuiesc; cu cît numărul acestor fibre este mai mare cu atît forţa lui creşte.

În afară de faptul că muşchii sînt organe active ale mişcării, ei contribuie şi la realizarea formei generale a corpului, precum şi la menţinerea poziţiei verticale. Muşchii care îndeplinesc aceste roluri alcătuiesc musculatura scheletică sau somatică şi sunt formaţi din ţesut muscular striat. Muşchii care îndeplinesc activitatea motoare a organelor interne (inima şi vasele de sînge, organele di¬gestive etc.) alcătuiesc m.usculaturaviscerelor şi sunt., cu excepţia inimii, formaţi din ţesut muscular neted.

Forma muşchilor este variată: fusiformă, circulară, care poartă şi denumi¬rea de orbiculară, la muşchii care se găsesc în jurul orificiilor orbitare, nazale, bucal şi sfincter, la cei care închid o cavitate a unui organ (sfincterul piloric etc). Pot avea şi alte forme geometrice: trapezoidală. triunghiulară, dreptunghiulară etc.

După dimensiunea care predomină muşchii pot fi, ca şi în cazul oaselor: lungi, laţi şi scurţi.

După numărul capetelor de fixare pot fi: cu un singur capăt, cu două capete (biceps), cu trei capete (triceps, cu patru capete (cvadriceps).

Sunt muşchi care se prind numai cu un capăt pe os, iar cu celălalt pe tegu¬ment; ei se numesc muşchi cutanaţi (muşchii mimicii).

Structura (fig. 37). La un muşchi scheletic se distinge o parte cărnoasă nu¬mită pânteş (corpul muşchiului) şi două extremităţi: una prin care se fixează de osul imobil în timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de osul mobil numită inserţie.

Fig. 37 — Structura unui muşchi (schemă):

A — Secţiune transversală prin pîntecul muşchiului. B — Fibră musculară.

Originea şi inserţia se realizează prin intermediul tendoanelor, formaţii alcătuite din ţesut conjunctiv fibros, albe-sidefii, cilindrice sau turtite (apo-nevroze). Unele tendoane, care au tendinţa ca în timpul contracţiei să se îndepărteze de planul osos, sînt menţinute pe loc prin teci fibroase prinse de os ca, de exemplu, tendoanele muşchilor care îndoaie degetele pe palmă (muş¬chii flexori ai degetelor).

Pântecul muşchiului este învelit într-o teacă conjunctivă numită perimi-sium extern, care se prelungeşte în grosimea muşchiului prin septuri, formînd perimisium intern, iar în compartimentele formate de septuri, fiecare fibră mus¬culară este înconjurată de endomisium ce se suprapune sarcolemei.

Peste perimisium extern, învelind muşchiul în totalitatea lui (pîntecul şi tendoanele), se află o membrană conjunctivă numită fascie.

6.2 Principalele grupe de muşchi somatici

Muşchii somatici pot fi grupaţi după segmentele corpului în muşchii capu¬lui, gîtului, trunchiului şi membrelor (fig. 38 şi 39).

Muşchii capului constituie două grupe:

- muşchii cutanaţi sau ai mimicii, care prin contracţia lor schimbă expresia feţei,

- şi muşchii masticaţiei

Muşchii cutanaţi gru¬pează în jurul orificiilor au¬ditive, orbitale, nazale, orifi-ciului bucal, muşchiul bucci-nator care formează peretele obrazului; tot muşchi cuta¬nat este şi frontalul care încreţeşte pielea frunţii.

Muşchii masticatori se insera cu un capăt pe craniu, iar cu celălalt pe mandibulă şi au rol în mişcările de ridi¬care şi lateralitate a mandi¬bulei. Ei sunnt: muşchii temporali, maseteri şi pterigoidieni (lateral sau extern şi medial sau intern).

Muşchii gâtului.

Mai im-portanţi sunt: sternocleido-mastoidienii, numiţi aşa pentru că se fixează cu câte un capăt pe apofizele mastoide şi cu celelalte două capete pe stern şi clavicule. Prin contracţia unilaterală înclină capul de aceeaşi par¬te şi îl rotesc de partea opusă, iar prin contracţia bilaterală înclină capul înainte.

La gât se mai găsesc muşchii hioidieni care se fixează de osul hioid. O parte din ei intră în componenţa limbii, acţionează asupra laringelui pe care îl ridică în timpul deglutiţiei şi coboară mandibula.

Muşchii trunchiului se pot grupa în muşchii spatelui şi ai cefei, muşchii toracici şi abdominali.

Muşchii spatelui şi cefei. în această regiune se găsesc o serie de muşchi aşezaţi, unii în plan superficial şi alţii în plan profund. Dintre cei în plan super¬ficial, cităm: muşchii trapezi care apropie omoplaţii sau îi ridică; ei menţin şi poziţia verticală a capului. Tot în plan superficial sînt marii dorsali care coboară braţele apropiindu-le de trunchi. în plan profund se găsesc mai mulţi muşchi, cu rol în menţinerea coloanei vertebrale în poziţie verticală.

Antebraţul posedă muşchi anteriori şi muşchi posteriori. Pe faţa anteri¬oară se găsesc muşchii flexori ai degetelor şi pronatori ai mîinii (fipr. 39). Pro-naţia este rotaţia mîinii ca să vină cu palma înapoi şi cu degetul mare spre corp. Pe partea posterioară sunt muşchii extensori ai degetelor şi supinatori ai manii. Supinaţia este rotaţia mîinii ca să vină cu palma înainte şi cu degetul mare în afară.

Pe oasele carpiene şi metacarpiene se insera încă un număr mare de muşchi scurţi, dintre care cei mai importanţi sînt cei care acţionează asupra degetelor, în special asupra degetului mare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Muscular.doc