Sistemul Nervos

Imagine preview
(6/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Sistemul Nervos.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Anatomie

Extras din document

SISTEMUL NERVOS

Totalitatea organelor alcătuite predominant din ţesut nervos specializat în recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea tuturor excitaţiilor sau informaţiilor culese din mediul extern sau intern formează sistemul nervos. Sistemul nervos adaptează organismul la mediul extern şi dirijează funcţiile interne ale acestuia. El primeşte toate excitaţiile sau stimulii proveniţi din contactul permanent al organismului cu lumea exterioară, precum şi toate excitaţiile sau stimuli proveniţi din diferite ţesuturi şi organe ale corpului. Aceste funcţii se realizează în principal prin acte reflexe care au la bază ca unitate structurală arcurile reflexe. Reamintim că un arc reflex este alcătuit dintr-un receptor, o cale aferentă, un centru nervos, o cale eferentă şi un efector.

Măduva spinării

Este un segment al sistemului nervos central aşezat în canalul vertebral. Ea se întinde de la nivelul primei vertebre cervicale până la nivelul celei de a doua vertebre lombare, unde se termină printr-o porţiune conică, denumită conul medular. Măduva spinării are o lungime cuprinsă între 43 - 45 cm şi un diametru de circa 1 cm. Conul medular al măduvei spinării se continuă ci o formaţiune filiformă, numită filum terminale, care ajunge până la baza coccisului, unde se prinde de ligamentul coccigian.

Configuraţia externă. Măduva spinării are forma unui cilindru uşor turtit anteroposterior şi are cinci porţiuni: cervicală C1-3, cervicotoracală (umflătura brahială), C4 - D1, toracală D2 - 10, umflătura lombară D11 - D1, con medular L1 - 2. Pe faţa anterioară a măduvei spinării se găseşte un şanţ de aproximativ 3 mm, cunoscut sub numele de fisura mediană anterioară, iar pe faţa posterioară, un şanţ mult mai adânc, numit şanţul median posterior. Şanţul median posterior se continuă cu septul median posterior, alcătuit din ţesut glial. De o parte şi de alta a fisurii mediane anterioare se găseşte câte un şanţ superficial, numit şanţ colateral ventral,, în care se află rădăcinile anterioare ale nervilor rahidieni. De asemenea, de o parte şi de alta a şanţului median posterior există câte un şanţ lateral, numit şanţul colateral dorsal. In cele două şanţuri laterale posterioare pătrund rădăcinile posterioare ale nervilor rahidieni.

Din aceste regiuni pornesc 31 de perechi de nervi spinali, 8 perechi de nervi cervicali, 12 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi sacrali şi 1 pereche de nervi coccigieni. Fiecare segment din măduva spinării care dă naştere unei perechi de nervi spinali poartă numele de segment spinal sau neuromer.

Structura internă, în mijlocul ei se află un canal, numit canalul ependimar. Este alcătuit din două feluri de substanţe, cenuşie şi aibă.

Substanţa cenuşie este aşezată central şi dispusă astfel, încât seamănă cu litera H sau cu un fluture cu aripile desfăcute. Porţiunea transversală de substanţă cenuşie care uneşte cele două jumătăţi laterale se numeşte comisura cenuşie, în interiorul căreia se găseşte canalul central sau canalul ependimar. Acesta împarte comisura cenuşie în două părţi, una anterioară, numită comisura cenuşie anterioară, şi una posterioară, numită comisura cenuşie posterioară. Un plan frontal împarte fiecare "aripa de fluture " în câte două porţiuni, numite coarne, unul aşezat anterior şi altul aşezat posterior. Cornul anterior, dă naştere rădăcinii anterioare a nervilor spinali, iar cornul posterior, mai subţire, dă naştere rădăcinii posterioare a nervilor spinali, între cornul anterior şi posterior de pe aceeaşi parte din regiunea toracală şi lombară a măduvei spinării se găsesc coamele laterale numai în regiunea toracală superioară, între cornul lateral şi cel posterior se află substanţa reticulară a măduvei spinării.

în coarnele anterioare se găsesc neuronii radicuiari, numiţi şi neuroni somatomotori sau, mai simplu, neuroni motor alfa gama şi de asociaţie. Prin urmare, coarnele anterioare, prin structura lor neuronală, alcătuiesc zona somatomotorie a substanţei cenuşii.

Neuronii visceromotori formează zona visceromotorie, cu un rol de comandă în mobilitatea musculaturii netede. Neuronii viscerosenzitivi, situaţi în jumătatea posterioară a cornului lateral, formează zona viscerosenzitivă care recepţionează excitaţiile venite de la viscere, în coarnele posterioare se găsesc neuronii senzitivi. Aceştia formează zona somatoreceptoare a substanţei cenuşii. Substanţa reticulară a măduvei spinării este formată din grupuri de neuroni aşezaţi "în reţea ".

Substanţa albă a măduvei spinării este formată din fibre nervoase mielinice şi amielinice, precum şi din nevroglii. Unele dintre aceste fibre trec dintr-o parte într-alta, alcătuind comisura aibă, aşezată în partea anterioară a comisurii cenuşii. Substanţa albă din măduva spinării se subdivide în trei perechi de funicule sau cordoane: două anterioare, două laterale şi două posterioare. Cordonul anterior se găseşte între fisura mediană anterioară şi cordonul anterior. Cele două cordoane anterioare sunt unite prin comisura albă. Cordonul lateral se găseşte între cornul anterior şi posterior al substanţei cenuşii. Cordonul posterior se află între cornul posterior şi fisura midiană posterioară. O parte din fibrele nervoase care alcătuiesc cordoanele sau funiculele reprezintă prelungiri ale neuronilor situaţi în substanţa cenuşie a măduvei spinării. O altă parte din fibrele nervoase care alcătuiesc funiculele sunt prelungiri ale neuronilor situaţi în ganglionii nervoşi periferici şi în centrii nervoşi din encefal. în cele ce urmează vom prezenta fasciculele sau tracturile ascendente şi descendente din măduva spinării.

a) Fasciculele ascendente sunt formate din axonii neuronilor senzitivi ai ganglionilor spinali şi din axonii neuronilor senzitivi din coarnele posterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre conduc totalitatea impulsurilor primite de piele, muşchi, tendoane şi aponevroze la centrii encefalici (bulb, cerebel, talamus).

Fasciculul spinotalamic anterior este situat în cordonul anterior al măduvei spinării

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Nervos.doc