Antropologia Culturii Europene

Curs
4.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Antropologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 25150
Mărime: 89.66KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Claudia Costin
Universitatea Stefan cel Mare Suceava Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii Masterat: Limba si Comunicare Curs: Antropologia culturii europene

Extras din document

INTRODUCERE

Dintotdeauna diversitatea umană a fost privită ca un fapt straniu şi antropologia, potrivit opiniei cercetătorilor în domeniu, s-a constituit ca disciplină atunci când diversitatea aceasta a început să fie percepută ca „diferenţă a Celuilalt”. Să nu omitem că „diferenţa” a fost raportată la o anumită „identitate”, şi anume aceea a lumii occidentale moderne, industrializate.

În acest context, relevantă este afirmaţia pe care o face Marc Auge în studiul Pour une anthropologie des mondes contemporains (Paris, 1994): „Antropologia devine posibilă şi necesară pornind de la o triplă experienţă:experienţa pluralităţii, a alterităţii şi a identităţii. Dificultatea pe care o prezintă istoria antropologiei pentru antropologii înşişi atunci când se întreabă asupra acestei experienţe provine dintr-o confuzie originară între pluralitate şi alteritate:ceilalţi, pe care observatorii s-au dus să-i întâlnească, se situau în altă parte, în diversitatea unei lumi vaste, pe care trebuiau să o descopere. Celălalt era prin definiţie un altul îndepărtat, mai exact unul dintre acei alţii îndepărtaţi la fel de diverşi ca şi culturile, moravurile sau obiceiurile prin care puteau fi definiţi ca alţii. Canibal, persan sau huron, acesta simboliza, pentru intelectualii europeni, de la Montaigne până în secolul al XVIII-lea, o îndoială asupra valorii absolute a propriei culturi. Acest relativism îşi afla limita în afirmarea complementară a unei „condiţii umane” transcendând diversitatea culturilor, acestea fiind relative în sensul moral al termenului:nici mai rele, nici mai bune unele decât altele, din momentul în care erau înlăturate prejudecăţile ataşate frecventării exclusive a uneia sau alteia dintre ele (şi, în primul rand, frecventării exclusive a Europei)” [Apud Ibidem, p.18].

Deci, rolul antropologiei a fost de a descrie şi de a interpreta diversitatea umană ca diferenţă, dar o diferenţă raportată la propria identitate.Astfel, diferenţa a devenit „alteritate”.

ANTROPOLOGIA CULTURALĂ ÎN CONTEXTUL

ȘTIINȚELOR SOCIALE

Spre deosebire de alte discipline, antropologia este relativ tânără, ea impunându-se abia către sfârşitul secolului al XIX-lea.În România a apărut în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a început să capete amploare după 1990.Ea face parte din categoria ştiinţelor sociale. Adesea, în antropologie, termenii de „cultură” şi „civilizaţie”,fundamentali pentru această disciplină, sunt folosiţi ca sinonimi.

În mod deosebit, antropologia se distinge de celelalte discipline(sociologie, filozofie, psihologie etc.) prin tipul de text pe care îl produce, fiind vorba despre monografia etnografică, gen care din punct de vedere istoric a consacrat antropologia în raport cu celelalte ştiinţe sociale. Monografia, în cadrul antropologiei, constituie un tip de textualizare, fundamentat pe experienţa de teren a cercetătorului şi care acoperă integral aspectele existenţiale ale unei comunităţi. Ca gen ştiinţific se distinge prin permisivitate, fiind utilizat atât genul narativ cât şi diverse forme ale genului ştiinţific.

O altă diferenţă importantă faţă de sociologie (de exemplu) rezultă din raportul pe care cele două discipline îl întreţin cu practica ştiinţifică:sociologia porneşte de la o chestiune ştiinţifică, pentru care sociologul adună materialul necesar utilizând chestionarul, interviul, statisticile publice, interpretând datele numai în scopul clarificării problemei teoretice propuse, în timp ce în antropologie se porneşte de la o situaţie de viaţă, care se înregistreză, se clasifică, se compară cu altele similare şi apoi este explicată.

De asemenea, sociologia este interesată de aspecte ale modernităţii şi de problemele care apar o dată cu aceasta, în timp ce antropologia este preocupată de faptele culturale ale umanităţii. Ne explicăm de ce până în deceniul opt al veacului trecut cele două discipline au fost private ca opuse, antropologia făcând distincţie între Occident şi restul lumii, în timp ce sociologia părea să ignore tot ceea ce se afla în afara societăţii moderne, industrializate.

În ceea ce priveşte legătura dintre antropologie şi filozofie, lucrurile sunt mai clare, întrucât ambele discipline au fost mereu preocupate de esenţa umană.Se ştie că filozofii iluminişti au încercat să identifice constantele naturii umane care permit o viziune optimistă asupra întregii umanităţi. De exemplu, Kant considera că dispoziţiile naturale ale omuluipot îndrepta progresul omenirii către o pace universală. Cu privire la diferenţe, filozoful german le identifică doar ca diferenţe de rasă. După Kant, proiectul unei antropologii universaliste este continuat de Max Scheller. El opinează că la întrebarea „ce este omul?” răspunsul adecvat s-ar putea da numai în măsura în care se clarifică acele concepţii dominante pe care fiinţa umană le-a construit de-a lungul istoriei.Acestea ar fi:

1) imaginea iudeo-creştină ce defineşte omul ca fiinţă căzută din starea paradisiacă în urma comiterii păcatului originar;

2) imaginea grecilor antici şi a Iluminismului despre om ca fiinţă calitativ diferită de celelalte fiinţe prin darul raţiunii;

3) concepţia modernă a omului ca nefiind altceva decât un animal aflat pe treapta cea mai înaltă a evoluţiei;

4) viziunea lui Nietzsche care afirmă că omul este o fiinţă epuizată din punct de vedere biologic, vitalitatea sa fiind diminuată de ştiinţă şi tehnologie;

5) tot din punctul de vedere al lui Nietzsche, omul îşi poate asuma propriul destin şi poate accede către treapta superioară – cea a supraomului, dacă se eliberează de sub tutela sufocantă a divinităţii.

În viziunea lui Max Scheller, identificarea, lămurirea acestor imaginidevine importantă, deoarece diferite concepţii asupra omului generează concepţii diferite asupra istoriei şi influenţează direct acţiunea umană.Prin urmare, scopul antropologiei filozofice ar fi acela de a reconstrui o „istorie a conştiinţei de sine a omului”, adică o istorie a modurilor în care omul s-a conceput pe sine ca fiinţă biologică şi, totodată, raţională. Pentru Scheller, această cunoaştere de sine ar asigura fundamentele pentru ştiinţele sociale, istorice şi psihologice.

Preview document

Antropologia Culturii Europene - Pagina 1
Antropologia Culturii Europene - Pagina 2
Antropologia Culturii Europene - Pagina 3
Antropologia Culturii Europene - Pagina 4
Antropologia Culturii Europene - Pagina 5
Antropologia Culturii Europene - Pagina 6
Antropologia Culturii Europene - Pagina 7
Antropologia Culturii Europene - Pagina 8
Antropologia Culturii Europene - Pagina 9
Antropologia Culturii Europene - Pagina 10
Antropologia Culturii Europene - Pagina 11
Antropologia Culturii Europene - Pagina 12
Antropologia Culturii Europene - Pagina 13
Antropologia Culturii Europene - Pagina 14
Antropologia Culturii Europene - Pagina 15
Antropologia Culturii Europene - Pagina 16
Antropologia Culturii Europene - Pagina 17
Antropologia Culturii Europene - Pagina 18
Antropologia Culturii Europene - Pagina 19
Antropologia Culturii Europene - Pagina 20
Antropologia Culturii Europene - Pagina 21
Antropologia Culturii Europene - Pagina 22
Antropologia Culturii Europene - Pagina 23
Antropologia Culturii Europene - Pagina 24
Antropologia Culturii Europene - Pagina 25
Antropologia Culturii Europene - Pagina 26
Antropologia Culturii Europene - Pagina 27
Antropologia Culturii Europene - Pagina 28
Antropologia Culturii Europene - Pagina 29
Antropologia Culturii Europene - Pagina 30
Antropologia Culturii Europene - Pagina 31
Antropologia Culturii Europene - Pagina 32
Antropologia Culturii Europene - Pagina 33
Antropologia Culturii Europene - Pagina 34
Antropologia Culturii Europene - Pagina 35
Antropologia Culturii Europene - Pagina 36
Antropologia Culturii Europene - Pagina 37
Antropologia Culturii Europene - Pagina 38
Antropologia Culturii Europene - Pagina 39
Antropologia Culturii Europene - Pagina 40
Antropologia Culturii Europene - Pagina 41
Antropologia Culturii Europene - Pagina 42
Antropologia Culturii Europene - Pagina 43
Antropologia Culturii Europene - Pagina 44
Antropologia Culturii Europene - Pagina 45
Antropologia Culturii Europene - Pagina 46
Antropologia Culturii Europene - Pagina 47
Antropologia Culturii Europene - Pagina 48
Antropologia Culturii Europene - Pagina 49
Antropologia Culturii Europene - Pagina 50
Antropologia Culturii Europene - Pagina 51
Antropologia Culturii Europene - Pagina 52
Antropologia Culturii Europene - Pagina 53
Antropologia Culturii Europene - Pagina 54
Antropologia Culturii Europene - Pagina 55
Antropologia Culturii Europene - Pagina 56
Antropologia Culturii Europene - Pagina 57
Antropologia Culturii Europene - Pagina 58
Antropologia Culturii Europene - Pagina 59
Antropologia Culturii Europene - Pagina 60
Antropologia Culturii Europene - Pagina 61
Antropologia Culturii Europene - Pagina 62
Antropologia Culturii Europene - Pagina 63
Antropologia Culturii Europene - Pagina 64
Antropologia Culturii Europene - Pagina 65
Antropologia Culturii Europene - Pagina 66
Antropologia Culturii Europene - Pagina 67
Antropologia Culturii Europene - Pagina 68
Antropologia Culturii Europene - Pagina 69
Antropologia Culturii Europene - Pagina 70
Antropologia Culturii Europene - Pagina 71
Antropologia Culturii Europene - Pagina 72
Antropologia Culturii Europene - Pagina 73
Antropologia Culturii Europene - Pagina 74
Antropologia Culturii Europene - Pagina 75
Antropologia Culturii Europene - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Antropologia Culturii Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Evolutionismul

Definirea antropologiei Antropologia se ocupă cu studiul ştiinţific al omului. Este o disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de...

Antropologie Culturala

Antropologia culturala este considerata a fi o disciplina tanara,care dupa unii autori nu depaseste,ca si camp particular de cunoastere,mai mult de...

Antropologia Culturala si Educationala

Pentru mine “Antropologia culturala si educationala” a fost unul dintre cele mai interesante cursuri de pana acum, in primul rand pentru ca am...

Antropologia Corpului

Corpul uman este considerat singurul oragnism funcţional şi anatomic; de asemenea este considerat în tradiţiile populare vectorul unei includeri –...

Introducere în Antropologie

SISTEMUL ŞTIINŢELOR DESPRE OM O sintagmă precum “ştiinţe socio-umane “ este dominantă pentru o dimensiune expresivă a gândirii umane şi...

Antropologie Culturală Europeană

Curs1 1 martie 2006 Introducere în antropologie culturală europeană Disciplina sau ştiinţa numită antropologie îşi trage numele de la doi termeni...

Antropologie Creștină

Religie şi cultură Religia este un fenomen de natură transcendentă, existând sub forme variate de manifestare la toate popoarele, din toate...

Antropologie

Ceea ce e specific antropologiei este faptul că ea se preocupă de diferențele dintre oameni, de modul în care ei se deosebesc unii de alții de la o...

Te-ar putea interesa și

Crestinismul in Spatiul Public European

INTRODUCERE Misiunea creştină este trimiterea Bisericii în lume în vederea propovăduirii Evangheliei la toate neamurile şi a integrării oamenilor...

Misiunea Bisericii Fata de Fenomenul Secularismului

Biserica şi secularizarea 1. Introducere Domnul nostru Iisus Hristos a voit ca opera Lui să fie continuată de următorii Săi, după modelul dat de...

Antropologie Culturala

Tema 1: Antropologia culturală în contextul ştiinţelor sociale Disciplină relativ tânără, existenţa antropologiei culturale ca şi câmp particular...

Istoria Culturii Române Moderne

Necesitatea unei reinterpretari a culturii române Cultura româna parcurge azi un dramatic proces de autoevaluare si de situare comparativa. Ca si...

Introducere în Antropologie

SISTEMUL ŞTIINŢELOR DESPRE OM O sintagmă precum “ştiinţe socio-umane “ este dominantă pentru o dimensiune expresivă a gândirii umane şi...

Comportament Organizational si Branding de Angajator

1) Cultura organizationala 1.1) Introducere in cultura organizationala Motto: “In timp ce particularitatea unui individ transpare in...

Geografia Populației

Geografia populaţiei : consideraţii teoretice şi metodologice I.1.Domeniul de studiu De la geografia populaţiei concepută într-o manieră extinsă...

Istoria și Antropologia Familiei

ISTORIA SI ANTROPOLOGIA FAMILIEI CURS NR.1 Antropologia se ocupa cu studiul stiintific al omului (genul Homo Hominis). Este o disciplina...

Ai nevoie de altceva?