Antropologie culturală

Curs
9.4/10 (5 voturi)
Domeniu: Antropologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 36295
Mărime: 120.51KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Tema 1: Antropologia culturală în contextul ştiinţelor sociale

Disciplină relativ tânără, existenţa antropologiei culturale ca şi câmp particular de cunoaştere nu depăşeşte cu mult un secol. Putem localiza temporal apariţia disciplinei spre sfârşitul secolului XIX, iar în ceea ce priveşte recunoaşterea ei în România, acest lucru s-a petrecut doar în urmă cu câteva decenii, şi în mod semnificativ doar după 1990. Face parte dintre ştiinţele sociale, nu însă într-un mod lipsit de ambiguitate: titulatura ei trimite la înrudiri dintre cele mai diverse: antropologie socială, sociologie, etnografie, studii culturale (vom lămuri toate aceste înrudiri). După 1990, ca şi în cazul altor domenii, în România s-a încercat "recuperarea" acestei discipline, ceea ce trimite la recuperarea textelor fundamentale, a metodologiilor de practicare a ei, a diferitelor curente şi tradiţii de gândire care s-au dezvoltat în interiorul disciplinei.

"Recuperarea"amintită trimite în primul rând la o perspectivă istorică. Şi în cadrul acestui curs vom proceda istoric, urmărind evoluţia diverselor curente în spaţiile ştiinţifice europene şi americane, cu deosebire în cel englez, nord-american şi francez. Comparând cele trei spaţii ştiinţifice, apare o primă dificultate ce ţine de terminologie. În Statele Unite antropologia culturală este parte dintr-un ansamblu de discipline antropologice mai vast care include antropologia culturală alături de arheologie, antropologie lingvistică, antropologie fizică şi antropologie aplicată. Să le considerăm pe fiecare:

Arheologia: a). Include in primul rând varianta clasică pe care o cunoaştem şi noi, şi care presupune combinarea izvoarelor de arhivă cu cele materiale, provenite din excavări ¬ deosebirea faţă de arheologia istorică ţine în primul rând de "adâncimea" trecutului pe care-l are în vedere, în cazul arheologiei antropologice vizându-se cu predilecţie trecutul recent. b). Arheologia industrială ce vizează întreprinderile de acest tip, specifice diferitelor perioade: sisteme de irigaţii, tehnologii de construcţie etc. c). Arheologia protecţionistă, ce vizează evaluarea factorilor de mediu care alterează situsurile istorice sau preistorice: de la peşteri până la oraşe medievale.

Antropologia fizică presupune: a). Primatologia, sau studiul vieţii şi biologiei primatelor (maimuţe în special); b). Paleontologia umană sau identificarea şi studierea fosilelor umane sau pre-umane; c). Antropologia legală sau ramura care investighează victimele crimelor şi accidentelor şi care stabileşte paternitatea umană prin intermediul analizelor genetice şi, în fine, d). genetica populaţiilor, care studiază diferenţele ereditare în cadrul populaţiei umane.

Antropologia lingvistică. Şi acest domeniu este constituit din mai multe subramuri: a). Lingvistica istorică: reconstituie originile limbajului şi a diferitelor familii de limbi; b). Lingvistica descriptivă este cea care studiază gramatica şi sintaxa diferitelor limbi şi c). Sociolingvistica, care studiază utilizarea limbajului în comportamentul comunicativ al vieţii cotidiene.

Antropologia culturală este la rândul ei alcătuită din următoarele subramuri: a). Etnografia, sau studiul culturilor [ori a societăţilor; vezi clarificările de mai jos] contemporane; b). Antropologia medicală ce studiază factorii biologici şi culturali în relaţie cu starea de sănătate, boală şi vindecare; c).

Antropologia urbană studiază viaţa oraşului, în special "patologia" urbană şi d). Antropologia

dezvoltării, care se concentrează asupra cauzelor subdezvoltării şi a procesului dezvoltării ţărilor din Lumea a Treia.

Antropologia aplicată ¬ este ramura ce pune la lucru în sensul acţiunii, practicii, rezolvării de probleme concrete în comunităţi determinate pe seama rezultatelor produse în câmpul cercetări teoretice mai sus amintite.

Toate aceste ramuri constituie ceea ce americanii numesc "antropologia generală" şi care astăzi este definită ca cercetare globală, comparativă şi multidimensională a umanităţii.

O scurtă paranteză în legătură cu folosirea termenului de "cultură" în loc de cel de "societate": în antropologie este o problemă de accent, antropologii preferând să circumscrie grupurile umane ca societăţi sau, mai adesea, datorită cercetării unor grupuri mici precis circumscrise spaţial, ca microsocietăţi care împărtăşesc o cultură relativ omogen distribuită şi uniform interiorizată. Termenii de "cultură" şi "societate" sunt utilizaţi, prin urmare, în foarte multe cazuri, ca sinonimi.

Revenind la clasificările "naţionale" amintite mai sus, trebuie precizat că în tradiţia franceză studiul culturilor este alocat la două discipline înrudite, considerate însă într-o subordonare ierarhică: etnografia şi etnologia. "Etnografia, scrie Claude Levi-Strauss, constă în observarea şi analiza grupurilor umane, considerate în particularitatea lor, urmărind restituirea, cât mai fidelă cu putinţă a vieţii fiecăreia dintre ele". În ce priveşte etnologia, "aceasta foloseşte în mod comparativ documentele prezentate de către etnograf". [Vom reveni ulterior asupra acestei "diviziuni a muncii" de cercetare şi a semnificaţiei ei mai generale pentru practica ştiinţifică din antropologie.]

Tradiţia engleză, pe de altă parte, alocă studiul culturii "antropologiei sociale". Aceasta este concepută ca parte sau subdiviziune a unei sociologii generale şi îşi concentrează demersurile de cercetare asupra ansamblului vieţii unui grup uman prin perspectiva diferitelor instituţii sau sisteme care subîntind "structura socială": sistemul de rudenie, organizare politică, ritualuri, tradiţii, cutume privite ca instituţii structurate cu funcţii specifice care constituie împreună unitatea vieţii sociale a grupului sau comunităţii.

În fine, în Germania (şi prin influenţă germană în cele mai multe din ţările Europei Central şi de Est), studiul culturii vizează cu preponderenţă cultura populară ¬ Wolfskunde ¬ înţeleasă ca expresie a "spiritului poporului" sau a naţiunii, într-o tradiţie de cunoaştere a culturii ce coboară de la Herder, tradiţie ce asumă că fiecare popor-naţiune se manifestă cultural într-un mod unic iar rădăcinile acestei manifestări se regăsesc în forma cea mai pură în cultura arhaică/populară. Ca urmare, investigarea culturii trimite la acţiunea de culegere a folclorului, la tezaurizarea şi muzeificarea acestuia. [Motivaţia acestei opţiuni, în contextul procesului istoric de constituire a statelor-naţiuni, este evidentă

Preview document

Antropologie culturală - Pagina 1
Antropologie culturală - Pagina 2
Antropologie culturală - Pagina 3
Antropologie culturală - Pagina 4
Antropologie culturală - Pagina 5
Antropologie culturală - Pagina 6
Antropologie culturală - Pagina 7
Antropologie culturală - Pagina 8
Antropologie culturală - Pagina 9
Antropologie culturală - Pagina 10
Antropologie culturală - Pagina 11
Antropologie culturală - Pagina 12
Antropologie culturală - Pagina 13
Antropologie culturală - Pagina 14
Antropologie culturală - Pagina 15
Antropologie culturală - Pagina 16
Antropologie culturală - Pagina 17
Antropologie culturală - Pagina 18
Antropologie culturală - Pagina 19
Antropologie culturală - Pagina 20
Antropologie culturală - Pagina 21
Antropologie culturală - Pagina 22
Antropologie culturală - Pagina 23
Antropologie culturală - Pagina 24
Antropologie culturală - Pagina 25
Antropologie culturală - Pagina 26
Antropologie culturală - Pagina 27
Antropologie culturală - Pagina 28
Antropologie culturală - Pagina 29
Antropologie culturală - Pagina 30
Antropologie culturală - Pagina 31
Antropologie culturală - Pagina 32
Antropologie culturală - Pagina 33
Antropologie culturală - Pagina 34
Antropologie culturală - Pagina 35
Antropologie culturală - Pagina 36
Antropologie culturală - Pagina 37
Antropologie culturală - Pagina 38
Antropologie culturală - Pagina 39
Antropologie culturală - Pagina 40
Antropologie culturală - Pagina 41
Antropologie culturală - Pagina 42
Antropologie culturală - Pagina 43
Antropologie culturală - Pagina 44
Antropologie culturală - Pagina 45
Antropologie culturală - Pagina 46
Antropologie culturală - Pagina 47
Antropologie culturală - Pagina 48
Antropologie culturală - Pagina 49
Antropologie culturală - Pagina 50
Antropologie culturală - Pagina 51
Antropologie culturală - Pagina 52
Antropologie culturală - Pagina 53
Antropologie culturală - Pagina 54
Antropologie culturală - Pagina 55
Antropologie culturală - Pagina 56
Antropologie culturală - Pagina 57
Antropologie culturală - Pagina 58
Antropologie culturală - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Antropologie Culturala.doc

Alții au mai descărcat și

Antropologie culturală

Antropologia culturala este considerata a fi o disciplina tanara,care dupa unii autori nu depaseste,ca si camp particular de cunoastere,mai mult de...

Antropologie urbană

Tinta si esenta antropologiei este cunoaserea omului, ceea ce inseamna altceva decat adunarea de cunostinte despre om, pretioase si acestea intr-o...

Antropologia culturală

Istoria ne pune in prim plan societatea si componenta ei fundamentala, omul. Mediul natural ne urmareste, de la distanta, chiar daca nu in sensul...

Antropologia Culturii

IV. 1. Raporturile dintre antropologie, psihologie si criminologie în abordarea acestei teme În acest dramatic sfârsit de secol si de mileniu,...

Fundamentele Biologiei

FUNDAMENTE BIOLOGICE ALE ACTIVITATII PSIHICE NORMALE SI PATOLOGICE Asa dupã cum bine se cunoaste, PSIHOLOGIA prezintã strânse legãturi cu...

Introducere în Antropologie

SISTEMUL ŞTIINŢELOR DESPRE OM O sintagmă precum “ştiinţe socio-umane “ este dominantă pentru o dimensiune expresivă a gândirii umane şi...

Antropologia Culturii

III. POLITICI CULTURALE, CULTURĂ DE MASĂ ŞI SOCIETATE DE MASĂ Mecanismele de funcţionare ale industriei culturale nu pot fi înţelese în toată...

Antropologie

Ceea ce e specific antropologiei este faptul că ea se preocupă de diferențele dintre oameni, de modul în care ei se deosebesc unii de alții de la o...

Te-ar putea interesa și

De la studiul genului homo la antropologie culturală

Pâna în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, în rândurile oamenilor de cultura si ale paturilor largi ale populatiei a predominat o conceptie...

Antropologie culturală

Antropologia culturala este considerata a fi o disciplina tanara,care dupa unii autori nu depaseste,ca si camp particular de cunoastere,mai mult de...

Școli și curente în antropologia culturală

Istorii - cartea sa conține o vastă descrire a unor zone geografice și a popoarelor cunoscute de către greci: egiptenii, perșii, sciții etc....

Restaurarea monumentelor culturale Iași

Societatile actuale, inclusiv cea romaneasca, se afla intr-o continua schimbare, modificarile putand fi intalnite in toate domeniile si la toate...

Determinarea Antropologiei Culturale

Există două pct de vedere principale de abordare a antropologiei-culturale. Primul este de natură ontologică, cel de-al doilea ţine de domeniul...

Antropologie culturală - despre comunitatea săseasca din Ghimbav

PERSPECTIVA TEORETICĂ Am privit problema din perspectiva teoriei lui Alfred Schutz. El explică experienţa umană folosindu – se nu de realităţi...

Antropologia culturală - Covoare Basarabene

Varvara Buzilă ,,Covoare Basarabene’’ Varvara Buzilă (n. 19 noiembrie 1955, s. Trebujeni, r. Orhei) este un etnograf și muzeograf din Republica...

Antropologia culturală și educațională

Pentru mine “Antropologia culturala si educationala” a fost unul dintre cele mai interesante cursuri de pana acum, in primul rand pentru ca am...

Ai nevoie de altceva?