Antropologie Culturala Europeana

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Antropologie Culturala Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor: Barbu Stefanescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Antropologie

Extras din document

Curs1 1 martie 2006

Introducere în antropologie culturală europeană

Disciplina sau ştiinţa numită antropologie îşi trage numele de la doi termeni greci şi anume: antropos – om

logos – cuvânt

Dincolo de această accepţiune strict etimologica se înţelege azi o sumă de discuţii ori de direcţii de cercetare a problematicii umane. Tot mai frecvent, antropologia este privită ca ştiinţă a umanităţii. Domeniul său de interes este tot ce se referă la fiinţele umane. Scopul său este acela de a oferi o imagine cât mai completă şi sistematică asupra comunităţii. Datorită domeniului său de studiu foarte larg avut in vedere şi de alte ştiinţe sociale în timp s-au conturat mai multe perspective de abordare a antropologiei:

1. perspectiva biologică – studiază omul şi creaţia sa ca parte a lumii biologice. Antropologia biologică sau fizică este prin urmare parte a ştiinţelor naturii.

2. perspectiva sociologică – defineşte antropologia ca ştiinţă socială alături de sociologie, economie, politologie, psihologie socială. Pe această filieră s-a diferenţiat antropologia culturală.

3. perspectiva dintre ştiinţele socio-umane – a condus la individulizarea antropologiei filozofice al cărui studiu ar fi natura şi esenţa umană.

În definirea antropologiei culturale există cel puţin două accepţiuni :

1. o accepţiune ontologică – pune în sarcina antropologului cultural în principal studiul naturii umane, identificarea acelor constante şi esenţe generale umane comune întregii umanităţi.

Viziunea ontologică priveşte fiinţa umană în tripla ei calitate de fiinţă biologică, socială şi culturală.(omul – rezultatul unei evoluţii biologice). Omul s-a deprins treptat, a depăşit existenţa pur biologică, stabilind relaţii între ei de cooperare. Oamenii şi-au creat instituţii, au constituit societatea umană, au deprins în timp capacităţi şi obişnuinţe care constituie cultura care stă în mare măsură la baza comportamentului şi acţiunilor umane. Omul ca fiinţă biologică, socială şi culturală îşi duce existenţa ca parte componentă a unui ecosistem.

2. accepţiune epistemologică – are în vedere diversificarea cercetărilor efectuate de-a lungul vremii şi constituirea unor ramuri specializate ale antropologiei culturale, a diferitelor şcoli antropologice. Din această perspectivă epistemologică, antropologia culturală ar avea rolul unei prezentări în rezumat a marilor probleme ridicate de principalele ramuri ale antropologiei (un fel de sinteză cu caracter introductiv pentru cei doritori să se iniţieze în domeniul vast al antropologiei ). Principalele ramuri ale antropologiei sunt privite metafizic ca un copac al cărui ramuri se constituie în disciplinele sale particulare. În determinarea principalelor ramuri ale antropologiei culturale s-au utilizat trei căi :

a) o prima cale identifică trei nivele : 1.antropologia culturală înţeleasă ca o antropologie generală din care se desprind la nivelul al doilea antropologia fizică sau biologică şi antropologia socio-culturală.. Termenul de antropologie socială este preferat în mediul academic britanic iar cel de antropologie culturală de cel american. Antropologia culturală se structurează la nivelul 3 în arheologie, antropologie lingvistică şi etnologie.

b) a doua cale foloseşte tot trei nivele : 1.se situează tot antropologia generală din care se desprinde la nivelul 2 arheologia, antropologia fizică sau biologică, antropologia lingvistică şi antropologia culturală propriu-zisă. Din al treilea nivel se desprind etnologia şi etnografia.

c) a treia cale foloseşte două nivele : 1.se situează antropologia culturală generală ; la nivelul 2 antropologia fizică sau biologică, arheologia, antropologia lingvistică, antropologia culturală în sens restrâns şi antropologia aplicată.

- Caracteristici ale ramurilor antropologiei generale :

1. Antropologia fizică sau biologică – reprezintă studiul umanităţii privită ca un fenomen biologic. Cei ce se ocupă de acest domeniu studiază atât omul zilelor noastre cât şi fosilele umane. Antropologii fizici sunt interesaţi de împrejurările apariţiei omului, dezvoltarea şi evoluţia sa, iar pentru acestea fac apel şi alte discipline :

- paleoantropologia : studiază societăţile vechi umane şi animale.

- paleontologia : studiul fosilelor vegetale şi animale.

- arheologia : calificări despre faciesul cultural al unei epoci (locuri).

- primatologia : studiul rudelor noastre mai apropriate - primatele.

2. Antropologia culturală propriu-zisă – în definirea căreia s-au conturat cel puţin trei puncte de vedere :

a) M.Howard – priveşte antropologia culturală ca pe o antropologie socio-umană al cărui obiect de studiu ar fi viaţa societăţii. Dacă antropologii fizici îşi concentrează studiul pe baza biologiei, antrpologia culturală vizează cu precădere studiul moştenirii culturale, a umanităţii transmisă prin experienţa societăţii şi culturii decât prin gene.

b) William Haviland – conform lui, antropologia culturală are ca principală sarcină studiul comportamentului uman ce are la bază cultura standard (deseori inconştiente, pe baza cărora funcţionează societatea ).

c) Conrad Philip Koltak – pune în sarcina antropologiei culturale studiul societăţii şi a culturii pentru a putea descrie şi exemplifica similarităţile şi diferenţele sociale şi culturale

Fisiere in arhiva (1):

  • Antropologie Culturala Europeana.doc