Obiectul Antropologiei

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Antropologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 19972
Mărime: 74.12KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dabu Simona

Extras din document

Etimologic, cuvântul antropologie derivă din 2 termeni greceşti: antropos = „om” şi logos însemnând cuvânt, relatare, ştiinţă. Din acest punct de vedere, antropologia poate fi definită ca studiu al omului. Depăşind viziunea etimologică am putea spune că antropologia este un conglomerat sau o configuraţie de direcţii diferite de studiere a omului. Deseori definiţiile date antropologiei implică sintagma fiinţe umane, respectiv considerându-se că antropologia este studiul fiinţelor umane. În aceeaşi orientare, la diferiţi autori găsim definirea antropologiei ca ştiinţă a tuturor oamenilor şi mai nou, antropologia este definită ca ştiinţa umanităţii.

Antropologia a fost şi continuă să fie expresia şi rezultatul efortului statornic al omului de a se explica pe sine în relaţia sa deosebitoare şi, în acelaşi timp, asemănătoare cu celălalt, cu străinul. În consecinţă, ea a beneficiat de ceea ce s-a consemnat, în forme numeroase şi eterogene cu privire la experienţa, repetată mereu de-a lungul întregii istorii a umanităţii, a întâlnirii celuilalt.

În condiţiile relativei închideri a comunităţii umane străvechi, întâlnirea celuilalt a fost sporadică şi întâmplătoare. Pe măsura creşterii posibilităţilor şi necesităţii comunicării, a intensificării relaţiilor, a desfăşurării unui proces tot mai accelerat de globalizare, întâlnirea cu celălalt a devenit a sursă a cunoaşterii şi auto-cunoaşterii omului. Există două ipostaze extreme ale întâlnirii dintre „noi” şi celălalt: fascinaţia (magia străinului) şi repulsia. Acestea sunt expresii, pe de o parte, ale întâlnirii benefice a străinului, mitul eroului civilizator venit de pe alte meleaguri, de emanaţie divină, care intervine salutar în viaţa oamenilor, iar pe de altă parte, ale întâlnirii malefice, periculoase pentru că dizolvă cutume şi tradiţii, celălalt devenind inamic.

În consecinţă, întâlnirea cu celălalt a fost întotdeauna o provocare, ce a făcut posibilă şi aproape inevitabilă descoperirea culturii. Oamenii află că trăiesc într-un mediu cultural doar descoperind cultura celorlalţi. Ludwig von Bertalanffy constată acest lucru semnificativ cu referire la limbă: nu afli că vorbeşti o limbă decât descoperind că alţii vorbesc o altă limbă. Şi aşa cum atunci când traduci dintr-o limbă în alta intervine provocarea şi apoi descoperirea unui alt univers, propriu acelei limbi, dar şi implicit a unor posibilităţi şi valenţe noi ale proprii tale limbi, tot astfel, în întâlnirea dintre culturi, abia descoperind cultura celuilalt, a străinului, descoperi propria ta cultură. Omului, care fiinţează ca om în şi prin cultură, îi este extrem de greu să o conştientizeze ca atare: „este greu să fii peşte şi să descoperi existenţa apei” (Clyde Kluckhohn). Cultura devine vizibilă prin comparaţie, prin compararea modurilor distincte de a fi, de a vieţui, de a făptui ale oamenilor diverselor comunităţi.

Celălalt a fost la început „primitivul”. Aceasta este etapa antropologiei exotice. Privirea la distanţă părea inerentă antropologiei concepută, într-o manieră aproape exclusivistă drept ştiinţă a celorlalţi. Treptat însă s-a trecut de la studiul altor culturi la cercetarea propriei culturi. Moartea exotismului a fost însoţită de afirmarea tot mai pregnantă a ceea ce se desemnează prin termenul de antropologie nativă.

Întorcându-se către analiza propriei culturi, antropologul a putut depăşi exotismul pentru a atinge umanismul. Dar, pentru ca o antropologie autentic umanistă să poată vedea lumina zilei, era necesară abolirea distanţei dintre Sine şi Altul. Astfel, antropologia poate să treacă de la studiul oamenilor la o veritabilă ştiinţă a omului, devenind evident că privitorul, autorul privirii la distanţă, nu este posesorul unui punct de vedere general uman, ci purtătorul unei culturi la rândul ei particulare, asemenea culturii celui privit.

O dată ce altul, celălalt, a încetat să fie doar primitivul „sălbaticul”, „exoticul”, alterităţii externe i s-a alăturat alteritatea internă: orice minoritate dintr-o comunitate este o expresie a alterităţii. Ţăranul tradiţional, negrul, femeia, au fost receptaţi şi studiaţi ca expresii ale alterităţii interne, orientând interesul antropologului către propria cultură. Examinarea multiplelor ipostaze ale alterităţii externe şi interne a fost însoţită de mutaţii corespunzătoare la nivelul perceperii diferenţelor şi al valorizării lor. Sensibilă la ceea ce diferenţiază omul de semenii săi, ca şi de celelalte fiinţe, antropologia ar fi putut rămâne o simplă colecţionară de curiozităţi şi bizarerii. Adoptând însă o perspectivă comparativă ea a descoperit în alteritate, identitatea, în altul, asemănătorul, şi s-a definit, în consecinţă, drept ştiinţa asemănărilor şi deosebirilor.

Preview document

Obiectul Antropologiei - Pagina 1
Obiectul Antropologiei - Pagina 2
Obiectul Antropologiei - Pagina 3
Obiectul Antropologiei - Pagina 4
Obiectul Antropologiei - Pagina 5
Obiectul Antropologiei - Pagina 6
Obiectul Antropologiei - Pagina 7
Obiectul Antropologiei - Pagina 8
Obiectul Antropologiei - Pagina 9
Obiectul Antropologiei - Pagina 10
Obiectul Antropologiei - Pagina 11
Obiectul Antropologiei - Pagina 12
Obiectul Antropologiei - Pagina 13
Obiectul Antropologiei - Pagina 14
Obiectul Antropologiei - Pagina 15
Obiectul Antropologiei - Pagina 16
Obiectul Antropologiei - Pagina 17
Obiectul Antropologiei - Pagina 18
Obiectul Antropologiei - Pagina 19
Obiectul Antropologiei - Pagina 20
Obiectul Antropologiei - Pagina 21
Obiectul Antropologiei - Pagina 22
Obiectul Antropologiei - Pagina 23
Obiectul Antropologiei - Pagina 24
Obiectul Antropologiei - Pagina 25
Obiectul Antropologiei - Pagina 26
Obiectul Antropologiei - Pagina 27
Obiectul Antropologiei - Pagina 28
Obiectul Antropologiei - Pagina 29
Obiectul Antropologiei - Pagina 30
Obiectul Antropologiei - Pagina 31
Obiectul Antropologiei - Pagina 32
Obiectul Antropologiei - Pagina 33
Obiectul Antropologiei - Pagina 34
Obiectul Antropologiei - Pagina 35
Obiectul Antropologiei - Pagina 36
Obiectul Antropologiei - Pagina 37
Obiectul Antropologiei - Pagina 38
Obiectul Antropologiei - Pagina 39
Obiectul Antropologiei - Pagina 40
Obiectul Antropologiei - Pagina 41
Obiectul Antropologiei - Pagina 42
Obiectul Antropologiei - Pagina 43
Obiectul Antropologiei - Pagina 44
Obiectul Antropologiei - Pagina 45
Obiectul Antropologiei - Pagina 46
Obiectul Antropologiei - Pagina 47
Obiectul Antropologiei - Pagina 48
Obiectul Antropologiei - Pagina 49
Obiectul Antropologiei - Pagina 50
Obiectul Antropologiei - Pagina 51
Obiectul Antropologiei - Pagina 52
Obiectul Antropologiei - Pagina 53
Obiectul Antropologiei - Pagina 54
Obiectul Antropologiei - Pagina 55
Obiectul Antropologiei - Pagina 56
Obiectul Antropologiei - Pagina 57
Obiectul Antropologiei - Pagina 58
Obiectul Antropologiei - Pagina 59
Obiectul Antropologiei - Pagina 60
Obiectul Antropologiei - Pagina 61
Obiectul Antropologiei - Pagina 62
Obiectul Antropologiei - Pagina 63
Obiectul Antropologiei - Pagina 64
Obiectul Antropologiei - Pagina 65
Obiectul Antropologiei - Pagina 66
Obiectul Antropologiei - Pagina 67
Obiectul Antropologiei - Pagina 68
Obiectul Antropologiei - Pagina 69
Obiectul Antropologiei - Pagina 70
Obiectul Antropologiei - Pagina 71
Obiectul Antropologiei - Pagina 72
Obiectul Antropologiei - Pagina 73
Obiectul Antropologiei - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Obiectul Antropologiei.doc

Alții au mai descărcat și

Perspective ale Antropologiei

Conturata ca o preocupare stiintifica în procesul de cristalizare a culturii moderne, antropologia are o obârsie mult mai veche, anume în cultura...

Studiu de Caz - Comunitate Rurala din Vrancea - Propunerea unor Proiecte de Devcom

Justificarea alegerii temei În alegerea temei am pornit de la principalele obiective ale cursului de dezvoltare comunitară: familiarizarea cu...

Etapele Cercetarii in Teren

I. INTRODUCERE Antropologia culturală este o disciplină ştiinţifică care studiază viaţa culturală a omului aşa cum este aceasta prezentă în...

Antropologie

1.DIVIZIUNILE GENERALE ALE ANTROPOLOGIEI CA STIINTA Antropologia culturală/socială, care studiază evoluţia, condiţiile de trai, relaţiile între...

Rolul Dimensiunii Culturale în Constituirea Politicului

Analiza dimensiunii culturale a politicului înseamnă mai îndeaproape investigarea naturii şi dinamicii discursurilor, ideologiilor, ritualurilor,...

Aspecte ale Femeii în Antropologie

Femeia, aceasta fiinta minunata pe care Dumnezeu a lasat-o pe pamant, acel regim nocturn al imaginarului, dupa cum aprecia Gilbert Durand in...

Antropologia Teologică

Antropologia teologica cerceteaza limitele si destinul oamenilor. Autorii prezinta în acesta lucrare convingerea potrivit careia conditia umana în...

Antropologie Culturala

Tema 1: Antropologia culturală în contextul ştiinţelor sociale Disciplină relativ tânără, existenţa antropologiei culturale ca şi câmp particular...

Ai nevoie de altceva?