Arte și civilizații

Curs
9.4/10 (8 voturi)
Domeniu: Artă
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 44477
Mărime: 145.40KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rodica Pascu
Lucian Blaga,Sibiu

Extras din document

Civilizaţia cretană, apărută în bazinul Mării Egeene, în mileniul III î. Chr., a constituit baza civilizaţiei greceşti şi, prin intermediul acesteia, originea civilizaţiei europene de mai târziu şi de astăzi. Centrul acesteia a fost în insula Creta, cea mai mare insulă sudică din Mediterana.

Primele urme materiale ale acesteia au fost scoase la lumină, în 1899, de arheologul englez Sir Arthur Evans, care a început la Cnossos, cea mai importantă aşezare urbană a insulei, primele săpături arheologice, împreună cu echipa sa.

Civilizaţia cretană, numită şi minoică sau minoiană, a fost una dintre cele mai avansate din punct de vedere economic, politic, social şi cultural din acea perioadă istorică, când majoritatea populaţiilor de pe continentul european se aflau încă în epoca neolitică. Unii cercetători numesc civilizaţia, anterioară celei greceşti propriu-zise, egeeană ,cuprinzând pe cea cretană şi cea miceniană, respectiv cretano-miceniană.

In ce priveşte originea etnică a populaţiei cretane, nu se cunosc lucruri foarte precise, doar că, în mod sigur, nu vorbeau o limbă indo-europeană. Orientalistul Cyrus Gordon a susţinut teza apartenenţei limbii acestora la cea semitică (vorbită de vechii evrei), după ce a reuşit să traducă texte cretane, ce fuseseră copiate însă mai târziu în alfabetul grec. Ipoteza originii lor semitice se bazează, în principal, pe faptul că etimologia unor cuvinte cretane pare a avea o asemenea sursă. Conform lui Gordon, chiar numele insulei Creta ar proveni din semiticul „crito”(sat), Cnossos, capitala regelui Minos, înseamnă în ebraica veche „a adunat”, „a reunit”. Ariadna, personajul cunoscut din mitologia cretană, care l-a ajutat pe Tezeu să iasă din labirint, cu ajutorul unui fir, pentru a nu fi ucis de Minotaur, ar proveni din cuvintele ebraice ari (leu) şi dna (stăpână). Presupuse reprezentări ale acesteia (un personaj feminin, alături de unul sau doi lei) s-au găsit în piese de sculptură de mici dimensiuni. Numele lui Icar, fiul lui Dedal, constructorul labirintului este pus în legătură cu ebraicul Iakar ( ar însemna „a fost drag, celebru, scump”). Numele zeiţei cretane Brithomartis, ce domnea asupra lumii de dincolo de moarte, ar semnifica în ebraică „fiică a doamnei/stăpânei”. Deşi nu a fost unanim recunoscută de către cercetători, originea semitică a populaţiei cretane pare plauzibilă.

Cretanii sau minoienii au cunoscut scrisul , s-au descoperit trei tipuri de scriere, cea mai veche fiind o scriere de tip ideografic, asemănătoare celei hieroglifice egiptene. După cum o atestă un mare număr de table de lut găsite în Creta şi în alte insule din Marea Egee, alte două tipuri de scriere (aşa numitul linear A şi linear B) au mai existat. Doar cel din urmă tip de scriere a fost descifrat, în 1953, de către lingviştii Ventris şi Chadwick, dovedindu-se a fi o limbă greacă arhaică, premergătoare limbii în care au fost scrise poemele homerice Iliada şi Odiseea. Din aceasta se consideră că a provenit limba celor care mai târziu i-au cucerit pe cretani, micenienii.

Noutatea şi originalitatea civilizaţiei cretane, care a creat , pentru prima oară în această parte a lumii , un imperiu maritim, cuprinzând teritorii şi aşezări aflate la mare depărtare de Creta , a instituit structuri statale şi administrative , a fondat o religie originală, a cunscut cele mai diverse meşteşuguri şi arte, prin urmare apariţia şi evoluţia acesteia au fost favorizate şi de poziţia geografică, apărată mult timp de pericolul atacurilor, incursiunilor şi războaielor, de îndelungate perioade de pace de care s-a bucurat.

Faptul că a fost o civilizaţie avansată este dovedit şi de aceea că a fost una eminamente urbană. După dispariţia ei, textele homerice o evocă, numind Creta „ţara celor 100 de oraşe” şi, într-adevăr , pe cei peste opt mii de km ai insulei, cercetările timp de 35 de ani ale lui Evans au descoperit urmele a 93 de centre urbane. Dintre cele mai importante au fost Cnossos, capitala regilor cretani, Phaistos, Malia. Oraşele, nefortificate, erau legate între ele prin drumuri pavate, pe străzi existau trotuare pavate, cu şanţuri de scurgere acoperite, cu sisteme de canalizare subterană, cu apeducte , cisterne care depozitau apa.

Preview document

Arte și civilizații - Pagina 1
Arte și civilizații - Pagina 2
Arte și civilizații - Pagina 3
Arte și civilizații - Pagina 4
Arte și civilizații - Pagina 5
Arte și civilizații - Pagina 6
Arte și civilizații - Pagina 7
Arte și civilizații - Pagina 8
Arte și civilizații - Pagina 9
Arte și civilizații - Pagina 10
Arte și civilizații - Pagina 11
Arte și civilizații - Pagina 12
Arte și civilizații - Pagina 13
Arte și civilizații - Pagina 14
Arte și civilizații - Pagina 15
Arte și civilizații - Pagina 16
Arte și civilizații - Pagina 17
Arte și civilizații - Pagina 18
Arte și civilizații - Pagina 19
Arte și civilizații - Pagina 20
Arte și civilizații - Pagina 21
Arte și civilizații - Pagina 22
Arte și civilizații - Pagina 23
Arte și civilizații - Pagina 24
Arte și civilizații - Pagina 25
Arte și civilizații - Pagina 26
Arte și civilizații - Pagina 27
Arte și civilizații - Pagina 28
Arte și civilizații - Pagina 29
Arte și civilizații - Pagina 30
Arte și civilizații - Pagina 31
Arte și civilizații - Pagina 32
Arte și civilizații - Pagina 33
Arte și civilizații - Pagina 34
Arte și civilizații - Pagina 35
Arte și civilizații - Pagina 36
Arte și civilizații - Pagina 37
Arte și civilizații - Pagina 38
Arte și civilizații - Pagina 39
Arte și civilizații - Pagina 40
Arte și civilizații - Pagina 41
Arte și civilizații - Pagina 42
Arte și civilizații - Pagina 43
Arte și civilizații - Pagina 44
Arte și civilizații - Pagina 45
Arte și civilizații - Pagina 46
Arte și civilizații - Pagina 47
Arte și civilizații - Pagina 48
Arte și civilizații - Pagina 49
Arte și civilizații - Pagina 50
Arte și civilizații - Pagina 51
Arte și civilizații - Pagina 52
Arte și civilizații - Pagina 53
Arte și civilizații - Pagina 54
Arte și civilizații - Pagina 55
Arte și civilizații - Pagina 56
Arte și civilizații - Pagina 57
Arte și civilizații - Pagina 58
Arte și civilizații - Pagina 59
Arte și civilizații - Pagina 60
Arte și civilizații - Pagina 61
Arte și civilizații - Pagina 62
Arte și civilizații - Pagina 63
Arte și civilizații - Pagina 64
Arte și civilizații - Pagina 65
Arte și civilizații - Pagina 66
Arte și civilizații - Pagina 67
Arte și civilizații - Pagina 68
Arte și civilizații - Pagina 69
Arte și civilizații - Pagina 70
Arte și civilizații - Pagina 71
Arte și civilizații - Pagina 72
Arte și civilizații - Pagina 73
Arte și civilizații - Pagina 74
Arte și civilizații - Pagina 75
Arte și civilizații - Pagina 76
Arte și civilizații - Pagina 77
Arte și civilizații - Pagina 78
Arte și civilizații - Pagina 79
Arte și civilizații - Pagina 80
Arte și civilizații - Pagina 81
Arte și civilizații - Pagina 82
Arte și civilizații - Pagina 83
Arte și civilizații - Pagina 84
Arte și civilizații - Pagina 85
Arte și civilizații - Pagina 86
Arte și civilizații - Pagina 87
Arte și civilizații - Pagina 88
Arte și civilizații - Pagina 89
Arte și civilizații - Pagina 90
Arte și civilizații - Pagina 91
Arte și civilizații - Pagina 92
Arte și civilizații - Pagina 93
Arte și civilizații - Pagina 94
Arte și civilizații - Pagina 95
Arte și civilizații - Pagina 96
Arte și civilizații - Pagina 97
Arte și civilizații - Pagina 98
Arte și civilizații - Pagina 99
Arte și civilizații - Pagina 100
Arte și civilizații - Pagina 101
Arte și civilizații - Pagina 102
Arte și civilizații - Pagina 103
Arte și civilizații - Pagina 104
Arte și civilizații - Pagina 105
Arte și civilizații - Pagina 106
Arte și civilizații - Pagina 107
Arte și civilizații - Pagina 108
Arte și civilizații - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Arte si Civilizatii.doc

Alții au mai descărcat și

Stilul Gotic

Stilul gotic se incadreaza intre secolele XII si XIV.Multe biserici si catedrale au fost construite in stilul gotic “Raspandirea stilului gotic in...

Geneza și evoluția ilustrației manuale

Ornament. Ilustraţie. Privire generală Ornamentul: element decorativ secundar, realizat cu tehnici diferite, destinat să înfrumuseţeze,...

Egiptul Antic

Arta egipteană impresionează în primul rând prin surprinzătoarea modernitate. Îl impresionează mai puţin pe contemplatorul cu preferinţe pentru...

Arta Romană

Romanii au format la început o republica si mai târziu cel mai puternic imperiu sclavagist din bazinul Marii Mediterane, din lumea veche. Acest...

Arta evului mediu

Pe urmele lui Dracula Basmele au nevoie de haloul lor, asa cum s-au nascut. Doreste cineva sa-i schimbe destinul Albei ca Zapada? Lumea de azi are...

Barocul

Baroc (în italiană şi portugheză Barocco, în franceză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a...

Evoluția gândirii peisagiste

EVOLUTIA GANDIRII PEISAGISTE Evolutia artei gradinilor – o dezvoltare care ia in calcul 2 tipuri de compunere : geometrica(a dominat pana in...

Te-ar putea interesa și

Iconoclasmul Bizantin și Urmările Acestuia în Arta Sacră

Introducere Pornind, de la atacul icoanelor în şcoli, mi-am pus întrebarea: Dacă nu, aceşti oameni care vor să înlăture prezenţa icoanelor, pot...

Elaborarea unui Produs Turistic - Maroc

Introducere Turismul este o mare afacere. Este una dintre cele mai vaste industrii din lume şi în multe regiuni este singura şi cea mai răspândită...

Circuit Turistic în Maroc

Capitolul I. Circuit turistic în Maroc 1.1. Concediu de vis într-un tarâm magic Marocul – ţară arabă, africană şi mediteraneană, situată la...

Arta Chinei

Introducere Dacă e să vorbim despre arta veche sau cea antică, noi putem enumera o listă întreagă de ţări şi popoare care s-au manifestat în fel...

Turism Cultural - Atena

Atena, capitala Greciei, se intinde de-a lungul vaii mijlocii Attica, deseori mentionata ca Bazinul Attica, si este limitata de Muntele Aegaleo la...

Hazarde tehnologice din zona Europei de Sud

I. Introducere Adeseori activităţile sociale şi economice ale unor grupări umane pot fi tulburate de efectele tragice ale unor fenomene naturale....

Arta și Arhitectura Imperiului Roman

ARTA ŞI ARHITECTURA IMPERIULUI ROMAN I. Introducere Imperiul Roman, este denumirea dată statului roman după instaurarea, de către împaratul...

Atenția și patologia ei

Atentia si patologia ei Renumitul psiholog francez Theodule Ribot fundamenteaza si justifica faptul ca exista doua tipuri de atentie, cu totul...

Ai nevoie de altceva?