Arte si Civilizatii

Curs
9.4/10 (8 voturi)
Domeniu: Artă
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 44477
Mărime: 145.40KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rodica Pascu
Lucian Blaga,Sibiu

Extras din document

Civilizaţia cretană, apărută în bazinul Mării Egeene, în mileniul III î. Chr., a constituit baza civilizaţiei greceşti şi, prin intermediul acesteia, originea civilizaţiei europene de mai târziu şi de astăzi. Centrul acesteia a fost în insula Creta, cea mai mare insulă sudică din Mediterana.

Primele urme materiale ale acesteia au fost scoase la lumină, în 1899, de arheologul englez Sir Arthur Evans, care a început la Cnossos, cea mai importantă aşezare urbană a insulei, primele săpături arheologice, împreună cu echipa sa.

Civilizaţia cretană, numită şi minoică sau minoiană, a fost una dintre cele mai avansate din punct de vedere economic, politic, social şi cultural din acea perioadă istorică, când majoritatea populaţiilor de pe continentul european se aflau încă în epoca neolitică. Unii cercetători numesc civilizaţia, anterioară celei greceşti propriu-zise, egeeană ,cuprinzând pe cea cretană şi cea miceniană, respectiv cretano-miceniană.

In ce priveşte originea etnică a populaţiei cretane, nu se cunosc lucruri foarte precise, doar că, în mod sigur, nu vorbeau o limbă indo-europeană. Orientalistul Cyrus Gordon a susţinut teza apartenenţei limbii acestora la cea semitică (vorbită de vechii evrei), după ce a reuşit să traducă texte cretane, ce fuseseră copiate însă mai târziu în alfabetul grec. Ipoteza originii lor semitice se bazează, în principal, pe faptul că etimologia unor cuvinte cretane pare a avea o asemenea sursă. Conform lui Gordon, chiar numele insulei Creta ar proveni din semiticul „crito”(sat), Cnossos, capitala regelui Minos, înseamnă în ebraica veche „a adunat”, „a reunit”. Ariadna, personajul cunoscut din mitologia cretană, care l-a ajutat pe Tezeu să iasă din labirint, cu ajutorul unui fir, pentru a nu fi ucis de Minotaur, ar proveni din cuvintele ebraice ari (leu) şi dna (stăpână). Presupuse reprezentări ale acesteia (un personaj feminin, alături de unul sau doi lei) s-au găsit în piese de sculptură de mici dimensiuni. Numele lui Icar, fiul lui Dedal, constructorul labirintului este pus în legătură cu ebraicul Iakar ( ar însemna „a fost drag, celebru, scump”). Numele zeiţei cretane Brithomartis, ce domnea asupra lumii de dincolo de moarte, ar semnifica în ebraică „fiică a doamnei/stăpânei”. Deşi nu a fost unanim recunoscută de către cercetători, originea semitică a populaţiei cretane pare plauzibilă.

Cretanii sau minoienii au cunoscut scrisul , s-au descoperit trei tipuri de scriere, cea mai veche fiind o scriere de tip ideografic, asemănătoare celei hieroglifice egiptene. După cum o atestă un mare număr de table de lut găsite în Creta şi în alte insule din Marea Egee, alte două tipuri de scriere (aşa numitul linear A şi linear B) au mai existat. Doar cel din urmă tip de scriere a fost descifrat, în 1953, de către lingviştii Ventris şi Chadwick, dovedindu-se a fi o limbă greacă arhaică, premergătoare limbii în care au fost scrise poemele homerice Iliada şi Odiseea. Din aceasta se consideră că a provenit limba celor care mai târziu i-au cucerit pe cretani, micenienii.

Noutatea şi originalitatea civilizaţiei cretane, care a creat , pentru prima oară în această parte a lumii , un imperiu maritim, cuprinzând teritorii şi aşezări aflate la mare depărtare de Creta , a instituit structuri statale şi administrative , a fondat o religie originală, a cunscut cele mai diverse meşteşuguri şi arte, prin urmare apariţia şi evoluţia acesteia au fost favorizate şi de poziţia geografică, apărată mult timp de pericolul atacurilor, incursiunilor şi războaielor, de îndelungate perioade de pace de care s-a bucurat.

Faptul că a fost o civilizaţie avansată este dovedit şi de aceea că a fost una eminamente urbană. După dispariţia ei, textele homerice o evocă, numind Creta „ţara celor 100 de oraşe” şi, într-adevăr , pe cei peste opt mii de km ai insulei, cercetările timp de 35 de ani ale lui Evans au descoperit urmele a 93 de centre urbane. Dintre cele mai importante au fost Cnossos, capitala regilor cretani, Phaistos, Malia. Oraşele, nefortificate, erau legate între ele prin drumuri pavate, pe străzi existau trotuare pavate, cu şanţuri de scurgere acoperite, cu sisteme de canalizare subterană, cu apeducte , cisterne care depozitau apa.

Preview document

Arte si Civilizatii - Pagina 1
Arte si Civilizatii - Pagina 2
Arte si Civilizatii - Pagina 3
Arte si Civilizatii - Pagina 4
Arte si Civilizatii - Pagina 5
Arte si Civilizatii - Pagina 6
Arte si Civilizatii - Pagina 7
Arte si Civilizatii - Pagina 8
Arte si Civilizatii - Pagina 9
Arte si Civilizatii - Pagina 10
Arte si Civilizatii - Pagina 11
Arte si Civilizatii - Pagina 12
Arte si Civilizatii - Pagina 13
Arte si Civilizatii - Pagina 14
Arte si Civilizatii - Pagina 15
Arte si Civilizatii - Pagina 16
Arte si Civilizatii - Pagina 17
Arte si Civilizatii - Pagina 18
Arte si Civilizatii - Pagina 19
Arte si Civilizatii - Pagina 20
Arte si Civilizatii - Pagina 21
Arte si Civilizatii - Pagina 22
Arte si Civilizatii - Pagina 23
Arte si Civilizatii - Pagina 24
Arte si Civilizatii - Pagina 25
Arte si Civilizatii - Pagina 26
Arte si Civilizatii - Pagina 27
Arte si Civilizatii - Pagina 28
Arte si Civilizatii - Pagina 29
Arte si Civilizatii - Pagina 30
Arte si Civilizatii - Pagina 31
Arte si Civilizatii - Pagina 32
Arte si Civilizatii - Pagina 33
Arte si Civilizatii - Pagina 34
Arte si Civilizatii - Pagina 35
Arte si Civilizatii - Pagina 36
Arte si Civilizatii - Pagina 37
Arte si Civilizatii - Pagina 38
Arte si Civilizatii - Pagina 39
Arte si Civilizatii - Pagina 40
Arte si Civilizatii - Pagina 41
Arte si Civilizatii - Pagina 42
Arte si Civilizatii - Pagina 43
Arte si Civilizatii - Pagina 44
Arte si Civilizatii - Pagina 45
Arte si Civilizatii - Pagina 46
Arte si Civilizatii - Pagina 47
Arte si Civilizatii - Pagina 48
Arte si Civilizatii - Pagina 49
Arte si Civilizatii - Pagina 50
Arte si Civilizatii - Pagina 51
Arte si Civilizatii - Pagina 52
Arte si Civilizatii - Pagina 53
Arte si Civilizatii - Pagina 54
Arte si Civilizatii - Pagina 55
Arte si Civilizatii - Pagina 56
Arte si Civilizatii - Pagina 57
Arte si Civilizatii - Pagina 58
Arte si Civilizatii - Pagina 59
Arte si Civilizatii - Pagina 60
Arte si Civilizatii - Pagina 61
Arte si Civilizatii - Pagina 62
Arte si Civilizatii - Pagina 63
Arte si Civilizatii - Pagina 64
Arte si Civilizatii - Pagina 65
Arte si Civilizatii - Pagina 66
Arte si Civilizatii - Pagina 67
Arte si Civilizatii - Pagina 68
Arte si Civilizatii - Pagina 69
Arte si Civilizatii - Pagina 70
Arte si Civilizatii - Pagina 71
Arte si Civilizatii - Pagina 72
Arte si Civilizatii - Pagina 73
Arte si Civilizatii - Pagina 74
Arte si Civilizatii - Pagina 75
Arte si Civilizatii - Pagina 76
Arte si Civilizatii - Pagina 77
Arte si Civilizatii - Pagina 78
Arte si Civilizatii - Pagina 79
Arte si Civilizatii - Pagina 80
Arte si Civilizatii - Pagina 81
Arte si Civilizatii - Pagina 82
Arte si Civilizatii - Pagina 83
Arte si Civilizatii - Pagina 84
Arte si Civilizatii - Pagina 85
Arte si Civilizatii - Pagina 86
Arte si Civilizatii - Pagina 87
Arte si Civilizatii - Pagina 88
Arte si Civilizatii - Pagina 89
Arte si Civilizatii - Pagina 90
Arte si Civilizatii - Pagina 91
Arte si Civilizatii - Pagina 92
Arte si Civilizatii - Pagina 93
Arte si Civilizatii - Pagina 94
Arte si Civilizatii - Pagina 95
Arte si Civilizatii - Pagina 96
Arte si Civilizatii - Pagina 97
Arte si Civilizatii - Pagina 98
Arte si Civilizatii - Pagina 99
Arte si Civilizatii - Pagina 100
Arte si Civilizatii - Pagina 101
Arte si Civilizatii - Pagina 102
Arte si Civilizatii - Pagina 103
Arte si Civilizatii - Pagina 104
Arte si Civilizatii - Pagina 105
Arte si Civilizatii - Pagina 106
Arte si Civilizatii - Pagina 107
Arte si Civilizatii - Pagina 108
Arte si Civilizatii - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Arte si Civilizatii.doc

Alții au mai descărcat și

Cultura de Consum

Introducere Noile tehnologii şi obiectele ei, produse industrial şi asimilate rapid în cotidian, noile experienţe plastice, noile forme estetice,...

Stilul Gotic

Stilul gotic se incadreaza intre secolele XII si XIV.Multe biserici si catedrale au fost construite in stilul gotic “Raspandirea stilului gotic in...

Geneza si Evolutia Ilustratiei Manuale

Ornament. Ilustraţie. Privire generală Ornamentul: element decorativ secundar, realizat cu tehnici diferite, destinat să înfrumuseţeze,...

Egiptul Antic

Arta egipteană impresionează în primul rând prin surprinzătoarea modernitate. Îl impresionează mai puţin pe contemplatorul cu preferinţe pentru...

Arta Romană

Romanii au format la început o republica si mai târziu cel mai puternic imperiu sclavagist din bazinul Marii Mediterane, din lumea veche. Acest...

Arta Romanica in Europa Apuseana - Arhitectura

Apărută în ultimele decenii ale secolului al X-lea, arta romanică se cristalizează în veacul reformei gregoriene, când sunt construite primele...

Barocul

Baroc (în italiană şi portugheză Barocco, în franceză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a...

Ai nevoie de altceva?