Bazele Fotografiei și Operatoriei

Curs
8.8/10 (9 voturi)
Domeniu: Artă
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 17272
Mărime: 22.73MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Matei Bejenaru
Din curs au fost sterse utimele 2 capitole dedicate fotografiei digitale.

Cuprins

INTRODUCERE . 5

1. PRINCIPII GENERALE . 8

2. APARATUL DE FOTOGRAFIAT PE PELICULA . 13

2.1. Camera obscura . 16

2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat . 18

2.2.1. Claritatea imaginii . 19

2.2.2. Cantitatea de lumina care impresioneaza

pelicula foto . 20

2.2.3. Unghiul de câmp al obiectivelor . 23

2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor . 30

2.3. Sistemul de obturare. 32

2.4. Sistemul de vizare . 36

2.5. Magazia pentru material fotosensibil . 39

2.6. Dispozitive auxiliare si accesorii . 42

2.6.1. Filtrele pentru obiective . 42

2.6.2. Converterele si lentilele aditionale . 44

2.6.3. Flash-urile (blitz-urile) . 44

2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografie. 48

3. EXPUNEREA FILMULUI FOTOGRAFIC . 50

4. MATERIALE FOTOSENSIBILE . 56

5. ILUMINAREA ÎN FOTOGRAFIE . 62

5.1. Temperatura de culoare a luminii. 63

5.2. Fotografia în lumina de studio . 64

6. DEVELOPAREA NEGATIVELOR (procesul negativ) . 69

6.1 Developarea negativelor alb-negru . 70

6.2 Developarea negativelor color . 76

7. COPIEREA PE HÂRTIE FOTOGRAFICA (procesul pozitiv) . 77

GLOSAR

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Cu o istorie de aproape doua sute de ani, fotografia a fost martorul cel mai fidel al marilor transformari ale lumii moderne. Fotografia, "desenul cu ajutorul luminii", a aparut în primele decenii ale secolului al XIX-lea si a fost rezultatul unor perfectionari de câteva secole ale camerei obscure precum si a studiului sensibilitatii la lumina a sarurilor de argint. Fotografia raspunde nevoii din totdeauna a oamenilor de a comunica si de a-si memora evenimentele traite.

Traim într-o lume a imaginilor. Daca inventia tiparului a potentat gândirea abstracta plasând cunoasterea deasupra spectacolului si comunicarii, mass-media contemporana a impus puterea imaginii, a sensibilului si a concretului. Imaginile ne dau informatii despre situatii si evenimente, iar acelea dintre ele care capata o valabilitate generala, devin simboluri. Valoarea lor informativa devine dependenta de timp. Din acest punct de vedere fotografia, chiar de la începuturile ei, a înregistrat cultura, istoria si prezenta fizica a omului mai bine decât oricare alta forma de arta.

Caracterul documentar al fotografiei a fost unul dintre primele laturi ale limbajului sau specific. Într-o fotografie documentara se combina abordarea plina de imaginatie si prezentarea creator - artistica pentru a reda subiecte din viata de toate zilele în forma cea mai eficace (A. Feininger). Dupa depasirea complexului fata de artele plastice din a doua jumatate a secolului trecut (fotografia pictorialista), prin fotografia directa (straight photography) s-au identificat elementele specifice care tin în special de autenticitate si surprinderea semnificatiei si esentei unui eveniment prin alegerea momentului de fotografiere.

Societatea contemporana si-a sporit atât de mult dimensiunile încât nu mai este una a publicurilor ci una a maselor, acest fapt fiind datorat mijloacelor de comunicare în masa. Având o foarte larga raspândire, fotografia are un caracter universal fiind mediul cel mai des folosit în comunicarea mediatica. Fie ca este folosita în presa, publicitate sau în paginile Web de pe Internet, în format traditional sau digital, ea are o deosebita putere de comunicare, educare si influentare a unor largi categorii sociale. Prin caracterul sau obiectiv, fotografia este un element omniprezent în cercetarea stiintifica, iar valentele sale formative si informative îi confera un loc important în procesul de educare permanenta si de învatamânt.

Câstigându-si locul în familia artelor vizuale, fotografia se întâlneste pe simezele muzeelor si galeriilor, alaturi de pictura, sculptura si alte medii specifice artei contemporane. În acest domeniu, fotografia este unul dintre cele mai utilizate medii artistice (de la documentarea unor diferite manifestari artistice - instalatii, performance, happening - pâna la proiecte de arta conceptuala).

Fotografia constituie astazi o realitate culturala, estetica si economica cu implicatii diverse în viata oamenilor. În scurta sa istorie de aproape o suta saptezeci de ani, fotografia s-a afirmat cu o deosebita forta în ceea ce priveste vocatia sa populara, devenind un fenomen de masa.

Pentru a produce o fotografie, a-i întelege semnificatiile si a-i evalua calitatea, trebuie sa ai niste cunostinte tehnice. Scopul acestui curs este tocmai acela de a oferi principiile de baza în realizarea imaginilor fotografice. Fara întelegerea si stapânirea tehnicii si proceselor foto, nu vom putea realiza o fotografie de calitate, care sa depaseasca nivelul uneia banale. Chiar daca a fost conceput în special pentru studentii facultatilor de arte vizuale, consider ca acest curs se adreseaza tuturor celor care doresc sa îsi sistematizeze cunostintele din acest facinant domeniu al culturii imaginii. A fost structurat în doua parti: fotografia pe pelicula si cea digitala. Un principiu pe care l-am folosit pe parcursul acestei carti a fost acela de a reduce cât mai mult formulele si informatiile excesiv tehnice, care ar necesita cunostinte stiintifice prealabile. Pentru cei interesati, am inserat în blocuri de text de culoare gri si cu font mai mic, detalii si informatii tehnologice mai specializate care, care pot fi citite sau ignorate. Nu am insistat pe particularitatile unor aparate sau procese tehnice, deoarece uzura morala a tehnologiei foto si în special a celei digitale, este din ce în ce mai ridicata. Pe cât posibil, am încercat sa punctez principiile general valabile care le guverneaza, considerând ca astfel cititorul va fi pregatit cu un mod de gândire si întelegere a tehnicii si tehnologiilor foto. Am încercat sa includ o bogata documentatie de imagine care, sper, va ajuta la asimilarea mai usoara a informatiilor. Sunt constient ca sunt înca multe de facut pentru îmbunatatirea unui asemenea curs. Din aceasta cauza, îl consider primul pas necesar dintr-un demers continuu care se va materializa în editii viitoare adaugate si îmbunatatite care sa reflecte schimbarile produse de "revolutia digitala".

Cunostintele tehnice sunt necesare dar nu si suficiente pentru a fi un adevarat fotograf. În spatele camerei trebuie sa se gaseasca un om cu sensibilitate si cu viziune creativa. Din aceasta cauza, acest curs de initiere în tehnica fotografica va fi secondat de unul privind analiza din perspectiva culturala si artistica a fotografiei, care sper sa apara cât de curând.

1. PRINCIPII GENERALE

Înca de la începutul secolului al XVI-lea se cunostea ca daca într-o camera întunecata (fara ferestre) se facea un orificiu de dimensiuni mici, pe peretele opus se proiecta imaginea palida si cu contururi estompate a obiectelor de afara, aflate în plin soare. Pe baza acestor observatii acumulate prin experimentele mai multor autori (Roger Bacon, Leonardo da Vinci, Cardan, s.a.) s-a definit camera obscura, care a fost perfectionata în a doua jumatatea a secolului al XVI-lea de catre napolitanul Porta. Pentru a îmbunatati calitatea imaginii proiectate, acesta a introdus o lentila convergenta în orificiul camerei obscure, obtinând astfel o imagine mai clara si mai luminoasa. Lentila folosita de Porta la acea vreme era o lentila pentru ochelari, ea devenind ulterior obiectivul fotografic. Camerele obscure s-au perfectionat prin introducerea oglinzii de reflexie la 45 de grade, respectiv a obiectivelor interschimbabile. Aparatul de fotografiat din zilele noastre nu este altceva decât camera obscura de acum mai bine de doua sute de ani, la care s-au adus continue îmbunatatiri (fig. 1.1).

Studierea prin metode stiintifice de catre chimistul suedez Scheele (1777) a sensibilitatii la lumina a sarurilor de argint, a fost un pas important ce adus la obtinerea de catre francezul Nicéphore Nièpce în anul 1822, a primei imagini fotografice durabile în timp. Acesta a expus câteva ore în plin soare o placuta metalica pe care fusese anterior aplicata la întuneric o pelicula fotosensibila de bitum de iudeea. Dupa expunere, bitumul ramas neimpresionat a fost dizolvat în ulei de lavanda, obtinând astfel fixarea imaginii, deci stabilitatea ei în timp fata de actiunea luminii (fig. 1.2). Procedeul inventat de Nièpce a fost îmbunatatit de catre conationalul sau Louis Daguerre, care în 1835 a pus la punct procedeul daguerrotipiei, utilizând placi de cupru argintate si tratate cu vapori de iod. Daguerrotipiile obtinute, supranumite în epoca "oglinzi cu memorie", erau placute metalice unicat, pe care era "memorata" imaginea fotografica (fig. 1.3). În 1839, Academia Franceza a brevetat inventia iar Daguerre a primit toate onorurile cuvenite unui mare inventator, pe când Nièpce a fost dat uitarii.

Preview document

Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 1
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 2
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 3
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 4
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 5
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 6
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 7
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 8
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 9
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 10
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 11
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 12
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 13
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 14
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 15
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 16
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 17
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 18
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 19
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 20
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 21
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 22
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 23
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 24
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 25
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 26
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 27
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 28
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 29
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 30
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 31
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 32
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 33
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 34
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 35
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 36
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 37
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 38
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 39
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 40
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 41
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 42
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 43
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 44
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 45
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 46
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 47
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 48
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 49
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 50
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 51
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 52
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 53
Bazele Fotografiei și Operatoriei - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Bazele Fotografiei si Operatoriei.doc

Alții au mai descărcat și

Sandro Botticelli

I. RENASTEREA Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut loc în secolele al XV–lea si al...

Macrofotografia

Introducere Conform definitiei, macrofotografia este fotografia facuta de la mica distanta in care imaginea de pe captor este la aceeasi marime cu...

Estetica in Fotografie

1 - Introducere Cand Michael Reichman m-a rugat sa scriu o serie de eseuri despre "estetica", prima reactie a fost "Ce intelegi prin estetica?"....

Talent, Inspiratie, Geniu în Artele Vizuale

I. Inspiraţia Manifestându-se mai mult sau mai puţin ca o acţiune din afară, inspiraţia este na-tură sau supranatură în funcţie de epocă, mediul...

Frumosul in Arta

Descifrarea estetici porneşte, in cartea "Fumosul in arta" a domnului Gheorghe Achitei, de la premiza ca studierea estetici a fost si a devenit si...

Graffiti

Graffiti este un tip de însemnare facut în mod deliberat de oameni pe suprafete atât publice cât si private. Poate aparea ca arta, desene sau...

Fotografie Film

Exprima valori estetice. Arta vizuala cuprinde toate artele care se exprima prin imagine. Ca orice arta, foloseste mijloace de exprimare cu...

Te-ar putea interesa și

Aspecte Metodologice Criminalistice Privind Pruncuciderea

CAPITOLUL I . PRUNCUCIDEREA INFRACŢIUNE CONTRA VIETII UNEI PERSOANE 1.1 PRUNCUCIDEREA 1.1.1 OCROTIREA VIEŢII PRIN MIJLOACE DE DREPT Dreptul la...

Metodologia cercetării traficului și consumului de droguri

Aflarea adevărului este cel mai anevoios proces într-o societate, mai ales cum este societatea de astăzi, în care oamenii amestecă în proporţii:...

Comunicații prin Satelit

1.NOŢIUNI GENERALE DE COMUNICAŢII PRIN SATELIT 1.1.DESCRIEREA SATELITULUI 1.1.1. Introducere În aceasta secţiune se va descrie un satelit de...

Identificarea Criminalistica cu Ajutorul Portretului Robot

Capitolul I Notiunea generala de identificare criminalistica 1. Consideratii generale Stabilirea adevarului in justitie se realizeaza prin...

Identificarea persoanei după semnalmente

Cuvânt introductiv Trăsăturile exterioare ale persoanelor (semnalmente) permit identificarea acestora în vederea descoperirii infractorilor,...

Tehnicile Profiller pentru Identificarea Serial Killerului

Criminalul în serie trebuie să comită cel puţin trei crime, disparate în timp, având o anumită periodicitate. Cei mai mulţi criminali în serie sunt...

Ucigasi in Serie - Cazul Rimaru

I. Criminalitatea si criminalul De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si...

Subiecte examen - dreptul proprietății intelectuale

I. Drepturile morale de autor (stabilte prin art. 10 din Legea 8/1996) 1. dreptul de divulgare a operei Acest drept reprezintă posibilitatea...

Ai nevoie de altceva?