Design

CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA DESIGNULUI TEHNOSFERA SI FENOMENUL TEHNIC

Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinatie practica sa retina atentia si prin infatisarea sa placuta.Unii istorici insista asupra asocierii fundametale a designului cu masina si masinismul.

Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati:

a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica.Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului.

b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.

Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de abordare a designului.

Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare.

Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante.

Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului

DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata.

David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor conditii.Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante.

In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare sis a fie placut si frumos.

DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica.

Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing.

Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:

- designul acoperind intreg mediul vietii umane

- industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial

- a aparut apoi prin intermediul media graphic designul

DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC

UN SPATIU PPULAT NUMAI CU FORMEDE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.Aici intervine esttica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte.

ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze:

- contemplere preindustriala

- traire afectiva

- Valorizare –creatiie constienta

Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evolutia acesteia.

Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de organizare a muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel termenul de design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX.

ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de “stilism”a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse.

DESIGNUL DE MASA –este subordonat ideei ca “produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe”.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale industrial designului.

Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress.

In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator.

Designul industrial

-activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a ale obiectelor produse de catre industrie. Clasificari in functie de:

-sectia mecanica:obiecte create in mod mechanic dar fara mechanism si obiecte a caror forma externa este legata de forma interna a unui mechanism

-dupa natura reatiei om mechanism si utilitate:produse de uz public,individuale sau super individuale

-dupa natura reatie om –obiect si natura efortului implicat de acesta

-clasificare datorata lui gillo dorfles

Designul ocupa o pozitie de granite intre arta si stiinta,fiind sinteza dintre ARTA STIINTA SI TEHNOLIGIE.

DESIGNERUL-ar fi cel care umanieaza mediul ambiant si produsele habitale,cristalizand nevoile si ealizarile umane pe plan functional si estetic.

Masina a facut posibila aparitia designului =John Ruskin scriitor(impotrica industializarii produselorsi William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a miscarii Arts and crafts)