Horoscul și semnificații sociale

În vederea obținerii datelor necesare cercetării prezente am utilizat ancheta sociologică pe bază de interviu semistructurat și analiza discursurilor online, în care am selectat 40 de comentarii de pe Forum Softpedia - Horoscop/Zodii/Astrologie - Credeți în horoscop?(vezi link anexă), în cadrul căreia am urmărit frecvența anumitor cuvinte, personajele principale care erau invocate în discuție, dar și palierele de teme și subteme pe care discursurile online le includea.

De ce am ales să utilizez interviul? Justificarea acestei alegeri am identificat-o în răspunsul dat de Margaret Sacey (1970) care afirma că interviul este potrivit atunci „când trebuie studiate comportamentele dificil de observat pentru că se desfășoară în locuri private, când se cercetează credințele și atitudinile, neexistând documente scrise despre acestea” (apud Septimiu Chelcea, 2007, pag. 297). Bineînțeles, idei și păreri despre horoscop sunt consemnate în numeroase locuri, dar motivațiile acreditării unui astfel de fenomen, semnificațiile sociale și simbolurile pe care oamenii le acordă, confruntarea în mod efectiv dintre previziunile horoscopului și întâmplările concrete, dar și gestionarea unei eventuale nepotriviri, toate aceste detalii fundamentale, din punctul meu de vedere, le putem accesa mult mai bine în cadrul interviului. Înainte de a expune structura și perspectivele studiului, doresc să punctez un aspect tehnic în ceea ce privește utilizarea termenilor astrologie și horoscop: „Astrology extrapolates these factual influences by postulating that the positions of the sun moon and planet other than Earth with respect to the sky background, as well as with respect to each other, influence terrestrial events and human psichology and destiny. The horoscope which reveals astral conjunctions at a given time and place is the basic tool of astrology. The interpretation of the horoscope is the subjective part which truly characteristics the astrological practice.” (P. Zarka, 2011, pag 420-421). Cu alte cuvinte, astrologia presupune o interpretare a corpurilor celeste care au influență asupra oamenilor, iar horoscopul reprezintă un soi de instrument al acesteia, o diferență de nuanță sau care ne sugereză, mai mult sau mai puțin, un raport de metodă și tehnică. Cu toate acestea, pentru a ușura expunerea și a păstra un fir coerent al discursului, am stabilit ca pe parcursul textului să utilizez ambii termeni, dar care să posede o semnificație comună, nediferențiată: influența unor mișcări și alinieri ale corpurilor celeste asupra destinului oamenilor (P. Zarka, 2011). De ce am ales această temă? Pentru că horoscopul, prin previziunile și sfaturile acordate oamenilor, poate influența comportamentul indivizilor în diferite situații și poate aduce un aport considerabil în procesul decizional. Mi s-a părut interesant de studiat modul în care cineva ajunge să ofere credit acelor previziuni și caracterizări, în condițiile în care există o multitudine de studii ce desconstruiesc și contrazic acest fenomen. Pentru a simplifica expunerea, întrebările de cercetare sunt următoarele:

1. Care sunt factorii și cum se prezintă întregul proces prin care oamenii ajung să fie credincioși horoscopului?

2. Care sunt semnificațiile horoscopului pe care oamenii convinși de teoriile astrologiei i le acordă?

3. Cât de autentic și complet este devotamentul oamenilor care se declară a fi credincioși horoscopului?

4. Cum diferă discursurile celor devotați horoscopului de cele ale oamenilor sceptici cu privire la acest subiect?

În consultarea diferitelor materiale pe tema horoscopului am urmărit să identific printre altele, modalitățile, perspectivele sau pilonii care au susținut și orientat obiectivele cercetărilor respective. Cu alte cuvinte, în cercetările care mi-au ghidat structura proiectului de față am identificat definiții ale astrologiei, analogii cu diferite teme adiacente, cadre teoretice complexe și rezultate edificatoare în vederea scopurilor precizate de către autori.

În linii mari, perspectiva pe care am adoptat-o pentru acest studiu se regăsește în afirmația cercetătorilor Martin Bauer și John Durant (1997) care, prin investigația lor, Belief in Astrology: a social-psychological analysis, au conchis următoarele: „Conform rezultatelor noastre, domeniul în care se regăsesc în general credicioșii în astrologie este cel în care oamenii posedă niveluri întermediare de înțelegere științifică, niveluri ridicate de religiozitate și niveluri scăzute de integrare religioasă (Martin Bauer, John Durant, 1997, pag. 67). Cele trei aspecte consemnate în fraza anterioară creează o imagine mai mult sau mai puțin fidelă a persoanei care oferă atenție și crezare principiilor și previziunilor horoscopului: o înțelegere și cunoaștere științifică pusă sub semnul întrebării, referindu-se, posibil, la studiile academice, științifice care au abordat această temă din mai multe unghiuri; religiozitatea ridicată, probabil înțeleasă ca disponibilitatea acordării de credit unor manifestări ce depășesc zona mundanului comun, obișnuit (prin diferite forțe inextricabile și supraordonate oamenilor) și, în același timp, slaba integrare sau solidarizare religioasă. Despre ultimul aspect citat, autorii menționează următoarele: „credința în astrologie este răspândită în rândul anumitor grupuri sociale; grupuri care, după cum arătat, ar putea întâmpina dificultăți în a-și adapta sentimentele religioase la viața într-o cultură post-industrială incertă” (Martin Bauer, John Durant, 1997, pag. 69). În acest sens, integrarea religioasă capătă sens prin viziunea lui „Emile Durkhiem, promotorul perspectivei funcționaliste în studierea fenomenelor religioase care indică drept funcții primare ale religiei: crearea și menționerea solidarității sociale și controlul social” (Mălina Voicu, 2011, pag. 576). Astfel, este creată dimensiunea sacrului și este întrevăzut faptul că „prin intermediul ritualurilor religioase, cunoștințele individuale sunt transformate în conștiință colectivă (Mălina Voicu, 2011, pag. 576). Din punct de vedere sociologic, orice moment, orice acțiune sau comportament care creează grupuri ce au un scop reprezintă o sursă importantă de investigare științifică, inclusiv prin ritualul religios care „este un moment în care oamenii se află împreună, se concentrează asupra acelorași lucruri și fac aceleași gesturi, anunțându-i astfel pe ceilalți că le împărtășesc credința și starea mentală” (Mălina Voicu, 2011, pag. 576).