Ornamentica

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Ornamentica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor: Doina Vlad

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Arta

Extras din document

1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier – Descriere si exemplificari pe piese si stil

A.Ornamentatia plana:

-decorarea suprafetei intr-o forma mai superficiala.

1)Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care pe un fond de material lemnos de o anumita culoare se aseaza lemn de alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief (sunt situate in acelasi plan). Inca din Antichitate au fost practicate incrustatii din fildes sau metale nobile in lemn. Grecii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn. Pana in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite mozaic. Celebra pentru tehnica mozaicului european este cea dezvoltata in sec XIV in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia, cunoscuta sub denumirea de mozaic certosian. Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. Tara de origine a mozaicului este India, unde aceasta arta este raspandita si populara, cea mai cunoscuta fiind tehnica mozaicului tip Bombay. Renumiti in arta incrustatiei au fost Fra Giovanni da Verona si Fra Domenico da Bergamo, (in sec XVI ). In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu lapis–lazulit, fildes, arama, cositor, obtinand efecte decorative deosebite. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica parchetarii, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Tehnica are o mare importanta si in prezent, fiind usor de aplicat in practica si creeand efecte estetice deosebite. Mozaicul poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial. Alte materiale care maresc efectul decorativ al mozaicului sunt osul si sideful. Osul se taie in baghete ca si lemnul , iar sideful se aseaza dupa confectionarea mozaicului in locasurile lasate special in acest scop in fiecare ornament. Locul de asezare al ornamentatiilor de mozaic este mijlocul tabliilor, unde ele capteaza privirea. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). Nu trebuie sa se piarda din vedere, in special la frizele de mozaic, ca ornamentatia trebuie sa fie subordonata constructiei si ca prin supraincarcare piesa nu are decat de pierdut din valoarea estetica. Pentru incrustatii se folosesc diferit materiale lemnoase. Speciile grupate dupa culori sunt urmatoarele: -alb: paltin, carpen, castan salbatec, plop tremurator; -alb-rosiatic: liliac, anin, alun; -alb-cenusiu: hicori, carpen; -galben: dud, jugastru; -galben inchis: stejar, cedru, salcam; -galben-rosiatic: cedru, lemn de satin; -rosu: mahon, tisa, trandafir; -rosu-brun: prun, visin, fag aburit; -brun: platan, palisandru, nuc; -brun deschis: castan comestibil, salcie, maslin, cedru; -negru: diferite specii de abanos; -violet: amarant, lemn de violete. Scara de culori de mai sus este indicativa. In cazul fiecarei specii, chiar provenind dintr-unul si acelasi arbore, exista o gama intreaga de culori, ca de examplu la nuc, de la brun pana la cenusiu inchis. Dintre lemnele de culoare alba, albul cel mai stralucitor il prezinta merisorul (Buxus sempervirens), care nu prinde baitul si din acest motiv este preferat la executarea fileurilor. Metalele folosite pentru incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. Aceste metele trebuie incalzite inainte de intrebuintare, apoi racite incet pentru a capata flexbilitate si stralucire. Partea care trebuie sa fie lipita de lemn se inaspreste in scopul inlesnirii prizei cleiului. Inainte de lustruirea suprafetelor mobilei, metalul se acopera cu selac alb spre a se evita murdarirea. Sideful se lustruieste cu sulfat de cupru si creta fin macinata. El poate fi inlocuit si cu materiale plastice cu aspect asemanator. Bagaua se prelucreaza in grosimi uniforme. Datorita faptului ca materialul este transparent, el trebuie sa fie la fel de curat, pe ambele fete. Cele mai frumoase nuante de culori se obtin prin lipirea materialului pe hartie de matase rosie ori pe lemn alb cu ochiuri. Pentru slefuiere se foloseste praful de carbune fin sau creta fin macinata. Fildesul se slefuieste cu apa si piatra ponce si se lustruieste cu sapun aplicat cu ajutorul unei carpe de lana. Acest material poate fi inlocuit in oarecare masura cu osul.

2)Intarsia - Tehnica de ornamentare a lemnului in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia.

3)Pictarea - Apare din perioada antica, dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea.

4)Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice.

5)Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, lacul verni-artene.

6)Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil.

B.Ornamentatia in relief:

1)Sculptura manuala -relief scobit; -relief plat (basorelief); -relief inalt (altorelief); -ronde bosse (ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica. 2)Crestarea - Tipica mobilierului popular. Esteun gen decorativ de veche traditie in tara noastra, ea constituind modalitatea de impodobire cea mai la indemana oamenilor care foloseau lemnul nu numai pt construirea locuintei si a mobilierului, ci si pt unelte si vase necesare traiului de fiecare zi. Inflorirea crestaturilor ca gen decorativ a avut loc in sec 19. Exista 2 procedee tehnice, distinctia facandu-se in raport cu inaltimea sau adancimea reliefului obtinut, pornind de la suprafata initiala a bucatii de lemn. Primul procedeu se caracterizeaza prin eliminarea unei cantitati apreciabile de material lemnos, ceea ce conduce la obtinerea unui relief pronuntat. In acest procedeu sunt decorate portile gorjene, maramuresene, acoperite cu un décor in relief al carui principal element este torsada ingusta, formand motivul de franghie. In acest procedeu, prin eliminarea masiva de material se obtine un relief inalt de 5 cm. In procedeul 2 decorul reiese din crestarea in adancime ce porneste de la suprafata lemnului, decorul obtinut e mai marunt. De multe ori cele 2 procedee se folosesc concomitent. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei, completata prin ardere.

4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala.

5)Strunjirea - Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic.

6)Presarea - Tehnica prin care se imprima in relief in materialul lemons. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea.

7)Profilarea 8)Sculptura mecanica

2. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului - prezentare, exemplificari pe piese si stil

1. lemn: - materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier

-perioade bine determinate:

-perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cult

-Evul mediu: stejar

-incepand cu Renastere aparitia nucului

-1700: domina lemnul de mahon

-schimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa, America

-Sec XIX- multe tipuri de lemn

-sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru, magasar, panel, PAL, placaj, furnir

2.materiale textile: damasc, catifea, goblen,stofe

-la inceput perne detasabile

-ascociere cu ciucuri , franjuri

3.sticla: – Se realiz mobila cu armatura

-In sec 18 se dezvolta portelanul european, astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier

-nu numai oglinzi

-secXIX: primul mobilier din sticla

4.portelan: secXVIII- se dezvolta(originar din China);

portelanul de SEVRE – Ludovic XVI

5.metal-cupru, bronz, aluminiu, aur, argint

-sec XVII-XVIII- in Anglia: piese integral din argint

6.piei animale- piele presata

-scaune: fasii de piele impletite

-piele presata de Islam

-Renastere: sezut, spatar imbracate in piele

7.blanuri-Art Deco: blanuri africane, blana de capra, zebra

8.piatra: marmura, alabastru- deobicei blaturi de masa

-marmura: mobilier antic roman si grec

-alabastru-la mobilier corp, ornamente

9.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori

10.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici

-crearea baiturilor pentru lemn

-inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait

11.hartia: mobilier papier mache- sec XIX- initial de mici dimensiuni , ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn

Fisiere in arhiva (1):

  • Ornamentica.doc

Alte informatii

Facultatea de Arhitectyra si Urbanism. Cluj-Npoca. Curs de Mobilier