Asigurari

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Asigurari.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor: Stan Patitu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Asigurari

Extras din document

CAP I

Def:

Asigurarea este un mijloc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi sau în cea de afaceri, acoperind consecinţele financiare ale unor evenimente nedorite.

Mod de actiune :

Privită prin prisma modului de acţiune, asigurarea reprezintă o metodă de transfer al riscului, iar asigurătorii sunt aceia care îşi asumă riscul.

Asigurarea compensează financiar efectele unui eveniment nefavorabil.

Fondurile pentru compensarea financiară a asiguratului sunt create de asigurător, din primele plătite de persoanele sau organizaţiile care au cumpărat asigurări.

Rolul fundamental al asigurărilor:

Protejarea bunurilor şi persoanelor împotriva diferitelor riscuri, prin compensarea financiară a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc.

Funcţiuni socio-economice:

-Prevenirea pagubelor, care se poate realiza prin finanţarea unor activităţi de prevenire a producerii riscurilor şi chiar a unor programe educaţionale pentru asiguraţi;

-Funcţia financiară, care constă în aceea că societăţile de asigurare investesc sumele încasate sub forma primelor de asigurare, sporind disponibilităţile existente. În acest fel ele:

-participă în calitate de ofertant pe piaţa capitalului de împrumut;

-realizează plasamente de resurse în investiţii, sau pe piaţa înscrisurilor de valoare.

-Economisirea este o altă funcţie a asigurărilor, mai ales a celor de viaţă, unde asiguraţii, la expirarea contractului de asigurare pot beneficia de suma asigurată şi, în plus, participă la profitul obţinut din sumele investite.

-Reducerea costurilor statului, în special a celor legate de protecţia socială. În acest fel societăţile de asigurări degrevează şi sprijină statul în domenii de asistenţă socială şi medicală, pensii, compensări pentru accidente de muncă, etc.

Modalităţi de protecţie împotriva acţiunii distructive a fenomenelor naturii şi a accidentelor

Combaterea fenomenelor (evenimentelor) aleatorii, generatoare de pagube, care sunt numite riscuri, poate fi făcută prin mai multe modalităţi:

-evitarea sau prevenirea riscului

-limitarea pagubelor provocate de riscurile produse

-crearea de rezerve în vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube

-trecerea riscului pe seama unei societăţi de asigurări.

a. Evitarea sau prevenirea riscului constă în luarea de măsuri capabile să facă imposibilă producerea unui anumit risc. Este vorba, spre exemplu, de:

-renunţarea la cultivarea, în anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindină sau la atacurile unor dăunători şi cultivarea altor plante mai rezistente în zonele respective;

-renunţarea la creşterea unor specii de animale în zonele în care acestea sunt în mod frecvent afectate de epizootii;

-evitarea practicării unor meserii sau profesii de către persoanele predispuse să contacteze anumite boli profesionale etc.

Prevenirea riscurilor se realizează prin măsuri având caracter "activ" sau "pasiv", după caz. Primele reduc probabilitatea producerii fenomenelor, iar cele cu caracter pasiv atenuează forţa de distrugere a acestora.

b. Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse presupune ca, după producerea evenimentului, însă înainte ca acesta să fi luat sfârşit, persoanele interesate să ia măsuri de urgenţă, capabile să reducă la minimum efectele dezastruoase ale acestuia. În această categorie intră măsurile care au ca scop:

-stingerea incendiului şi împiedicarea extinderii lui;

-localizarea epizootiilor şi lichidarea urgentă a focarelor epizootice;

-aplicarea de tratamente curative persoanelor care au suferit accidente ori s-au îmbolnăvit, pierzându-şi capacitatea de muncă;

-tratarea animalelor accidentate ori bolnave şi sacrificarea celor nevindecabile;

-înălţarea de diguri pentru protejarea localităţilor şi obiectivelor economice, social-culturale sau de altă natură în caz de inundaţii, săparea de şanţuri pentru scurgerea rapidă a apelor;

-în caz de cutremur, degajarea persoanelor şi bunurilor aflate sub dărâmături şi acordarea asistenţei medicale necesare;

-luarea de măsuri pentru oprirea scurgerii în mare a ţiţeiului dintr-un tanc petrolier avariat şi stăvilirea mareei negre etc.

c. Crearea de rezerve în vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de către unitatea economică a unui fond de rezervă, pe care să-l folosească pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi sau de accidente.

d. Trecerea riscului asupra unei societăţi de asigurări se poate realiza în condiţiile în care persoana fizică sau juridică ameninţată de un risc oarecare (sau de un complex de riscuri) consimte să plătească o sumă de bani unei societăţi de asigurări, iar aceasta se angajează să suporte paguba provocată de riscul respectiv.

Această metodă se foloseşte atunci când celelalte măsuri nu pot fi luate în considerare din motive legate de natura şi mărimea riscului, situaţia economică a persoanei interesate, , eficienţa metodelor folosite.

Tipuri de fonduri de asigurare

Societatea omenească cunoaşte forme variate de constituire şi folosire a fondurilor băneşti de care are nevoie în cazul producerii unor calamităţi naturale sau accidente.

Acestea pot îmbrăca diferite forme:

-Fonduri individuale de rezervă financiară (autoprotecţie);

-Fonduri constituite în mod centralizat (centralizate de rezervă);

-Fonduri de asigurare propriu-zisă;

-Fondul de protejare a asiguraţilor;

-Fondul de protecţie a victimelor străzii;

-Fondul naţional pentru protejarea producătorilor agricoli

a. Fonduri individuale de rezervă financiară (autoasigurarea)

-Sunt create descentralizat şi independent, de către anumiţi agenţi economici sau persoane fizice(este folosită cu preponderenţă de către gospodăriile agricole individuale şi unităţile agricole)

b. Fonduri de rezervă constituite în mod centralizat.

-Ele se constituie, în principiu, pentru agenţii economici cu capital de stat; se formează pe baza bugetului de stat, a bugetelor locale şi din veniturile băneşti ale unor ramuri, ministere şi departamente.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asigurari.doc