Asigurări și transporturi

1. Tema: Conceptele de risc şi asigurare

- Motivaţia apariţiei asigurărilor ca formă de protecţie; conceptul de risc şi modalităţi de evitare a acestora în afacerile economice.

Riscul este o categorie economica, sociala, politica sau naturala caracterizata prin urmatoarele trasaturi specifice:eveniment incert dar posibil si viitor, efectele sale fiind pagubitoare material sau moral si o data produse nu mai pot fi inlaturate.

Modalităţi de evitare a riscurilor în afacerile economice:

1. Elasticizarea iesirii din contract in timpul derularii lui ( cand producerea riscului este evidenta, iar intreruperea functionarii contractului ar atenua sau inlatura efectul prejudiciilor), prin utilizarea de clauze specifice cum ar fi: clauzele suspensive, rezolutorii sau alte tipuri de clauze.

2. Utilizarea unor clauze contractuale asiguratorii (prevederi contractuale in sensul acoperirii pagubelor rezultate din lipsuri si deteriorari), compensarea prejudiciilor facandu-se de catre partea in culpa, refuzul acesteia ducand la litigiu.

3. Garantii bancare : acestea pot garanta: plata exporturilor prin acreditiv documentar sau scrisoare de credit;rambursarea creditelor;a avansurilor;calitatea marfurilor si efectuarea livrarilor conform termenelor stabilite.

4. Constituirea rezervelor compensatorii – fonduri de rezerva in scopul acoperirii unor riscuri probabile ramase in afara garantiilor

5. Constituirea de garantii prin utilizarea gajului asupra bunurilor mobiliare si a ipotecii asupra bunurilor imobiliare

6. Interventia statului prin acordarea de fonduri in cazul unor contracte de interes pt economia nationala.

7. Acoperirea riscurilor asigurabile de catre societatile de asigurare.

Asigurarea, coasigurarea, autoasigurarea, reasigurarea, retrocedarea – cauzele apariţiei şi funcţiile acestora;

Asigurarea este un serviciu prestat de companii specializate numite asigurãtori pe baza unor contracte specifice încheiate cu asiguraţii (persoane fizice sau juridice) prin care v-or fi acordate indemnizatii în cazul producerii riscurilor (numite asigurãri) plãtindu-se preţul numit primã de asigurare.

Coasigurarea – procedeul constã în încheierea de cãtre companiile ce doresc sã asigure sume foarte importante în acelaşi timp a mai multor contracte de asigurare cu asigurãtori diferiţi, aceştia preluând fiecare o anumitã proportie din totalul sumei asigurate.

Autoasig (propia asig) – prin care se constituei un fond prorpiu al asiguratului care va fi utilizat pt acoperirea unor daune care nu au alta sursa de acoperire (de compensare).

Reasigurarea – aceasta reprezintã un serviciu prestat de companii specializate (reasigurãtori) şi cãtre care companiile de asigurãri directe ce devin reasiguraţi cedeazã o parte din riscurile acumulate de la proprii clienţi. Reasiguratul va putea solicita plata de despãgubire din partea reasigurãtorului conform condiţiilor contractului încheiat, dar numai dupã ce face dovada cã a efectuat plãţile corespunzatoare de indemnizaţii cãtre proprii asigurati.

Retrocedarea – reprezintã serviciul prin care companiile care au preluat riscuri în reasigurare pot sã cedeze la rândul lor cãtre alte companii din sistem care devin retrocesionari pentru contractul respectiv iar compania care cedeazã riscul devine retrocedent

Esenţa economică a asigurărilor;

Elementele de esenta ale asigurarilor sunt:

1. existenta riscului asigurabil : eveniment posibil, aleator, evaluabil, viitor, licit.

2. existenta comunitatii de risc :nr de persoane amenintate de producerea riscului trebuie sa fie suficient de mare pt necesitatile vizand calculul primelor de asigurare

3. mutualitatea reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare pentru plata de indemnizatii catre ceia care efectiv au suferit pagube datorate riscurilor asigurate.

Caracteristicile riscurilor asigurabile

Riscul asigurabil trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- sa fie un eveniment posibil

- sa fie un eveniment aleator

- sa fie un eveniment evaluabil

- sa fie un eveniment viitor

- sa fie un eveniment licit.

Funcţiile asigurării Sunt:

1. Functia de compensare a pagubelor-principala functie a asigurarilor, prezinta interes atat pentru asigurat cat si pentru economie

2. Functia de prevenire a producerii pagubelor- a doua functie ca importanta se realizeaza pe doua cai:

a) Finantarea unor lucrari de preintampinare sau limitare a aparitiei unor fenomene naturale si accidente

b) Prin formularea unor conditii de asigurare care sa-i oblige pe asigurati la o conduita preventiva permanenta.

3. Functia financiara – diferenta dintre incasari si plati poate fi utilizata in diverse forme de investitii (depozite sau disponibilitati curente la banci,cumpararea de actiuni sau obligatiuni, participarea pe piete de capital, investitii pe piata imobiliara sau alte forme prevazute de lege).

Clasificarea asigurărilor

Dupa regimul juridic sau forma de realizare:

1. asigurari prin efectul legii sau obligatorii –sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu

2. asigurari facultative sau contractuale- realtiile dintre asigurati si asigurator se stabilesc prin liberul consimtamant al partilor, pe baza unui contract de asigurare

Dupa obiectul asigurarii:

1. asigurari de bunuri (cladiri, transport,autovehicule, asig complexa a gospodariilor persoanelor fizice, a animalelor, a culturilor agricole)

2. asigurari de persoane – au ca obiect persoane fizice (asig. de viata, de persoane-altele decat cele de viata)

3. asigurari de raspundere civila-au ca obiect protectia patrimoniului asiguratului,in cazul in care el ar produce un prejudiciu unui tert, raspunderea fiind compensata de asigurator(RCA, asig de raspundere civila legala, a proiectantului, antreprenorului, producatorului);

4. asigurari ale riscurilor financiare-protectia pentru pierderi legate de fondurile banesti ale asiguratului

In raport cu teritoriul pentru care sunt acoperite riscurile:

1. asigurari interne – opereaza pe plan national, in cadrul fiecarei tari

2. asigurari externe sau internationale – acopera riscuri ce se pot produce pe teritoriul unor terte state.

Dupa natura relatiilor dintre partile implicate in asigurare:

1. asigurari directe sau propriu-zise in care contractul se incheie nemijlocit intre asigurat si asigurator

2. asigurari indirecte- se refera la cedarea de riscuri de catre asiguratorii directi catre alti reasiguratori si mai departe de catre acestia, prin retrocedare, catre alti reasiguratori