Bazele Contabilitatiii

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Asigurări
Conține 2 fișiere: docx
Pagini : 28 în total
Cuvinte : 6848
Mărime: 149.23KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CURSURI 12 şi 13

5.3. Contabilitatea tranzacţiilor şi evenimentelor aferente activităţii de finanţare

Societăţile pot apela la următoarele modalităţi de finanţare:

- finanţarea internă – care este obţinută de la investitori, atât de la cei actuali, potenţiali, cât şi de la cei existenţi (acţionari). Acest tip de finanţare presupune costuri mai mici, în sensul că în acest caz, sursele de finanţare atrase vor fi remunerate cu dividende;

- finanţarea externă – care este obţinută prin contractarea de credite de la diversele instituţii de credit sau de la alte entităţi sau de la public. Acest tip de finaţare este mai dificil de obţinut şi în plus, atrage costuri suplimentare cu dobânzile.

5.3.1. Evaluarea şi contabilizarea tranzacţiilor specifice finanţării interne

Finanţarea internă se poate obţine prin următoarele modalităţi:

- atragerea de noi surse de finanţare de la acţionari sau de la investitori noi, prin majorarea capitalului social, în numerar şi/sau în natură;

- reinvestirea profitului obţinut;

- prin încorporarea altor structuri de capitaluri proprii (rezerve, prime de capital, beneficii) în capitalul social;

- conversia unor datorii (furnizori, împumuturi obligatare, credite bancare) în capital.

Deciziile privind majorarea capitalului social sunt generate de necesitatea procurării de noi resurse pentru finanţarea investiţiilor sau consolidarea situaţiei financiare.

I. Majorarea capitalului prin aporturi noi în numerar se poate efectua, teoretic, prin două metode:

- creşterea valorii nominale a acţiunilor existente (metodă care evită modificarea echilibrului dintre acţionari, devenind aplicabilă prin consimţământul unanim al acţionarilor) şi

- prin emiterea de noi acţiuni - metodă care necesită stabilirea unui preţ de emisiune pentru acţiunile noi, mai mare decat valoarea lor nominală. În măsura în care preţul de emisiune al noilor acţiuni este mai mic decât valoarea contabilă a acţiunilor vechi (valoare care se determină prin raportarea capitalului propriu la numărul de acţiuni existente) se produce „efectul de diluare” a capitalului care la rândul său antrenează o pierdere de valoare pentru vechii acţionari care nu participă la subscriere.

Exemplul 1

Pe 10.11.N se înfiinţează societatea X, moment în care se emit 10.000 de acţiuni cu o valoare nominală (este o valoarea egală, în acest caz, cu preţul de emisiune) de 25 lei/acţiune (are loc subscrierea la capitalul social). 3.000 de acţiuni remunerează un aport în natură constând într-un mijloc de transport, iar 7.000 de acţiuni remunerează un aport în numerar. Pe 24.11.N acţionarii varsă aportul promis. Aportul în numerar este depus în contul de disponibil bancar.

Să se contabilizeze înfiinţarea societăţii X, respectiv: subscrierea la capitalul social şi vărsarea aportului.

OBSERVAŢIA 1

Subscrierea la capitalul social reprezintă momentul în care acţionarii sunt de acord şi totodată promit să aducă un aport în numerar şi/sau în natură drept finanţare a societăţii. Astfel că, până în momentul aducerii efective a aportului promis, întreprinderea va înregistra o creanţă, un drept faţă de acţionari de a primi contravaloarea acţiunilor vândute (la nivelul preţului de emisiune). Până la momentul vărsării aportului, evidenţa capitalului social se ţine distinct, într-o categorie de capital subscris şi nevărsat, urmând sa fie transformat în capital social subscris vărsat.

Rezolvare

a) subscrierea la capitalul social:

Analiza contabilă:

Simbol cont Element modificat Natura elementului Sens modificare Reguli

funcţionare Suma

lei

456 Decontări cu acţionarii privind capitalul Activ Creştere + Debit 10.000acţ* 25lei/acţ = 250.000

1011 Capital social subscris nevărsat Capital propriu Creştere + Credit 10.000acţ* 25lei/acţ = 250.000

Formula contabilă:

D C

456 Decontări cu

asociaţii privind capitalul = 1011 Capital social subscris

nevărsat 250.000

b) vărsarea aportului:

Analiza contabilă:

Simbol cont Element modificat Natura elementului Sens modificare Reguli

funcţionare Suma

lei

456 Decontări cu asociaţii privind capitalul Activ Diminuare – Credit 250.000

2133 Mijloace de transport Activ Creştere + Debit 3.000acţ* 25lei/acţ = 75.000

5121 Conturi curente la bănci Activ Creştere + Debit 7.000acţ* 25lei/acţ = 175.000

Formula contabilă:

D C

%

2133 Mijloace de transport

5121 Conturi curente la bănci = 456 Decontări cu

asociaţii privind capitalul 250.000

75.000

175.000

c) transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat:

Analiza contabilă:

Simbol cont Element modificat Natura elementului Sens modificare Reguli

funcţionare Suma

lei

1011 Capital social subscris nevărsat Capital propriu Diminuare – Debit 250.000

1012 Capital social subscris vărsat Capital propriu Creştere + Credit 250.000

Formula contabilă:

D C

1011 Capital social subscris

nevărsat = 1012 Capital social subscris

vărsat 250.000.

Preview document

Bazele Contabilitatiii - Pagina 1
Bazele Contabilitatiii - Pagina 2
Bazele Contabilitatiii - Pagina 3
Bazele Contabilitatiii - Pagina 4
Bazele Contabilitatiii - Pagina 5
Bazele Contabilitatiii - Pagina 6
Bazele Contabilitatiii - Pagina 7
Bazele Contabilitatiii - Pagina 8
Bazele Contabilitatiii - Pagina 9
Bazele Contabilitatiii - Pagina 10
Bazele Contabilitatiii - Pagina 11
Bazele Contabilitatiii - Pagina 12
Bazele Contabilitatiii - Pagina 13
Bazele Contabilitatiii - Pagina 14
Bazele Contabilitatiii - Pagina 15
Bazele Contabilitatiii - Pagina 16
Bazele Contabilitatiii - Pagina 17
Bazele Contabilitatiii - Pagina 18
Bazele Contabilitatiii - Pagina 19
Bazele Contabilitatiii - Pagina 20
Bazele Contabilitatiii - Pagina 21
Bazele Contabilitatiii - Pagina 22
Bazele Contabilitatiii - Pagina 23
Bazele Contabilitatiii - Pagina 24
Bazele Contabilitatiii - Pagina 25
Bazele Contabilitatiii - Pagina 26
Bazele Contabilitatiii - Pagina 27
Bazele Contabilitatiii - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • Bazele Contabilitatiii
    • CURS 12-13 baze.docx
    • CURS 14 baze.docx

Alții au mai descărcat și

Riscuri și Politici în Domeniul Asigurărilor

CAPITOLUL I – METODE DE CEDARE A RISCULUI ModalităŃile de cedare a riscurilor sunt următoarele: a) Asigurarea b) Autoasigurarea c) Coasigurarea...

Riscul în Activitatea de Creditare

Cap1.CREDITAREA, PARTE COMPONENTA DE BAZA A TEHNICII SI OPERATIUNILOR BANCARE 1.1Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor, produselor...

Modul Asigurări Generale

I. TIPOLOGIA PRODUSELOR DE ASIGURĂRI GENERALE A. Clasele de asigurări generale – conform Legii 32/2000, cu modificările și completările...

Asigurarea Sistemelor Informaționale

Acest tip de asigurare acoperră costurile prejudiciile aduse reţelelelor informatice prin intermediul actelor criminale .Reprezintă un nou tip de...

Asigurari si Protectie Sociala

1.1. Necesitatea, continutul economiei al asigurãrilor sociale Necesitatea ocrotirii cetãtenilor a apãrut o datã cu dezvoltarea factorilor de...

Asigurări și Reasigurări

ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI 1.Asigurările sub aspect juridic: definiţia, caracterele juridice, condiţiile de valaditate, elementele de bază a...

Asigurari si Reasigurari

Cuprins Unitatea de invatare 1. TIPOLOGIA RISCURILOR ŞI FORME DE PROTECŢIE 1.1 Tipologia riscurilor 1.2 Forme de protecţie împotriva riscurilor...

Asigurari

Managem in asig urmareste crearea unor conditii optime pt desfasurarea activitatii si obtinerea unei eficiente economice sporite. Conditiile...

Ai nevoie de altceva?